Ucraina ar trebui să renunţe la orice idee de restabilire a frontierelor stabilite odată cu prăbuşirea regimului sovietic în 1991 sau chiar a celor care datează de la invazia rusă pe scară largă din 2022, a declarat joi fostul comandant militar al ţării, Valeri Zalujni, relatează Reuters.
Valeri Zalujni, în prezent ambasador al Ucrainei la Londra, a fost înlocuit din funcţia de comandant suprem în februarie 2024, după luni de dezacorduri între el şi preşedintele Volodimir Zelenski.
Zelenski şi alte personalităţi publice cer de mult timp retragerea forţelor ruse şi revenirea la frontierele post-sovietice ale Ucrainei din 1991, incluzând Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014. Însă, pe măsură ce eforturile din ultimele luni s-au concentrat pe lansarea negocierilor pentru asigurarea unui armistiţiu, declaraţiile publice ale Kievului au fost mai moderate în ceea ce priveşte cedarea teritoriului.
„Sper că nu există persoane în această sală care încă mai speră la un miracol sau la un semn norocos care să aducă pacea în Ucraina, graniţele din 1991 sau 2022 şi că va urma o mare fericire”, a declarat Zalujni la un forum la Kiev, potrivit site-ului de ştiri RBK Ucraina. „Opinia mea personală este că inamicul dispune încă de resurse, forţe şi mijloace pentru a lansa atacuri pe teritoriul nostru şi pentru a încerca operaţiuni ofensive specifice”, a adăugat el.
Zalujni a afirmat că Rusia duce de un an un război de uzură şi că, având în vedere forţele reduse ale Ucrainei şi circumstanţele economice dificile, singura speranţă a acesteia este să se bazeze pe tehnologie avansată. „Putem vorbi doar despre un război de supravieţuire cu tehnologie de ultimă generaţie, folosind un minim de mijloace economice pentru a obţine un beneficiu maxim”, a declarat el, potrivit sursei citate.
Sondajele de opinie arată că Zalujni se numără printre cele mai populare personalităţi publice din Ucraina. Sondajele arată, de asemenea, că popularitatea lui Zelenski a crescut de la confruntarea sa cu preşedintele american Donald Trump, în cadrul unei întâlniri la Casa Albă, în februarie.
În contextul în care Trump încearcă să exercite presiuni atât asupra Moscovei, cât şi asupra Kievului pentru a pune capăt conflictului, Ucraina a acceptat să iniţieze negocieri directe cu Rusia, dar doreşte mai întâi un armistiţiu de cel puţin 30 de zile.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că discuţiile pentru un memorandum pe care intenţionează să îl redacteze împreună cu Ucraina vor include principiile unei soluţii, precum şi calendarul şi definiţiile unui eventual armistiţiu, inclusiv durata acestuia.
În absenţa unui acord al Rusiei pentru încetarea focului, Uniunea Europeană a impus săptămâna aceasta noi sancţiuni împotriva Moscovei.
