Într-o postare pe Facebook, Adrian Câciu a afirmat că deficitul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2025, de 3,68% din PIB, este cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul planificat prin legea bugetului pentru primul semestru, respectiv 4,2% din PIB. „Deficitul la iunie este deficitul guvernului Ciolacu II! Este cu 10,6 miliarde de lei mai mic decât cel programat!”, a subliniat Câciu, care a condus Ministerul Finanțelor în perioada iunie 2023 – aprilie 2025.
Acesta acuză Guvernul Bolojan că, deși avea cunoștință de aceste date din prima săptămână de mandat, a preferat să cultive „povestea austerității” și imaginea unui „salvator” în fața unei situații bugetare dezastruoase. „A fost nevoie de o poveste. Austeritatea, salvatorul. Nu așa se face treabă când ești om de stat”, a comentat Câciu.
Fostul ministru avertizează, totuși, că în spatele acestui rezultat aparent pozitiv se ascund dezechilibre importante care trebuie analizate cu seriozitate. El menționează o nerealizare de 26 de miliarde de lei la capitolul venituri față de programul bugetar, echivalentul a 1,2% din PIB. Printre cauze, Câciu indică încetinirea economică, necolectarea eficientă a veniturilor fiscale și fondurile europene atrase sub așteptări, inclusiv granturile din PNRR.
Pe partea de cheltuieli, execuția a fost cu 36,6 miliarde de lei sub nivelul planificat, adică 1,7% din PIB. „Această nerealizare provine din investiții, facturi amânate la plată pe programele naționale și neplata sumelor din împrumutul PNRR”, susține fostul ministru, avertizând că aceste întârzieri afectează economia privată, care resimte deja restanțele statului.
Câciu apreciază că, în pofida acestor disfuncționalități, dinamica veniturilor față de cheltuieli indică începutul unei stabilizări fiscale. Veniturile bugetului cresc într-un ritm mai rapid decât cheltuielile totale, ceea ce înseamnă că „s-a intrat în zona de regres și s-a oprit derapajul fiscal-bugetar”.
Pe de altă parte, el atrage atenția asupra costurilor în creștere cu dobânzile, influențate de titlurile de stat destinate populației și de diferențialul de dobândă față de anul anterior. Bugetul prevede cheltuieli cu dobânzile de 41,9 miliarde de lei, dar Câciu avertizează că suma va trebui suplimentată, estimând o majorare de cel puțin 0,4% din PIB.
În contextul execuției bugetare pe primul semestru, Adrian Câciu preconizează că rectificarea bugetară va fi una negativă, dar consideră că acest lucru nu reprezintă un colaps fiscal, ci o ajustare necesară pentru corectarea dezechilibrelor. El subliniază că problemele nu țin de cheltuielile rigide, cum ar fi salariile, care au stagnat în ultimele luni, ci de investiții și veniturile insuficiente.
Fostul ministru critică dur abordarea publică a actualilor guvernanți și a unor analiști economici care, în opinia sa, ignoră analiza profesionistă a bugetului și preferă să livreze mesaje populiste. „La unii, care au ajuns să vorbească despre bugetul general consolidat după ureche, m-aș fi așteptat să învețe să citească un buget, un deficit, corelațiile cu programarea bugetară și strategia fiscală”, a scris Câciu, denunțând „dorința de vedetism” ca principal obstacol în calea unei dezbateri economice serioase.
Adrian Câciu a fost ministru în două guverne succesive PSD-PNL și a gestionat bugetul într-o perioadă marcată de crize suprapuse – post-pandemică, energetică și inflaționistă. Guvernul Bolojan, instalat în iulie 2025, a anunțat la scurt timp după preluarea mandatului că va lua măsuri dure pentru reducerea deficitului și restabilirea echilibrelor macroeconomice. Aceste măsuri au fost justificate prin invocarea unei situații financiare dificile moștenite de la executivul anterior.
