Fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog (PSD), trimis în judecată într-un dosar de abuz în serviciu şi fals intelectual, în legătură cu angajarea unei consiliere care nu s-a prezentat la locul de muncă, a fost achitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Soluţia, pronunţată de un complet de cinci judecători, este definitivă. Instanţa a considerat că „lipsa prezenţei fizice nu este echivalentă cu lipsa activităţii prestate”, arătând că „natura atribuţiilor specifice acestei funcţii nu presupune o prezenţă fizică obligatorie la sediul instituţiei”.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în materie penală, a pronunţat astăzi soluţia de achitare în cauza privind pe fostul ministru al Sănătăţii, Florian Dorel Bodog şi Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu) trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, respectiv complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, în legătură cu activitatea unui consilier personal încadrat cu normă parţială. Instanţa supremă a reţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfăşurat de la distanţă, iar natura atribuţiilor specifice acestei funcţii nu presupune o prezenţă fizică obligatorie la sediul instituţiei”; informează, luni, ÎCCJ, prin intermediul unui comunicat.
În documentul citat se arată că judecătorii au constatat că funcţia de consilier personal „este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere şi colaborare directă, având un conţinut preponderent intelectual şi consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizaţi”.
„Lipsa prezenţei fizice nu este echivalentă cu lipsa activităţii prestate. Totodată, instanţa supremă a stabilit că eventualele neregularităţi de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio şi neputând fi utilizat pentru sancţionarea deficienţelor de organizare sau control instituţional. În ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual reţinute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu şi că, în absenţa acesteia, nu pot subzista autonom. Prin această soluţie, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative şi nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalităţii incriminării”, argumentează instanţa, potrivit comunicatului ÎCCJ.
Soluţia este definitivă.
Florian Bodog a fost trimis în judecată de DNA în august 2021, pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnături privată, pentru că şi-a angajat pe post de consilier personal o persoană care timp de 12 luni a încasat salariu fără a veni la serviciu, el fiind cel care semna fişele de prezenţă şi care a falsificat semnătura acesteia pe două contracte individuale de muncă.
În rechizitoriul întocmit, procurorii afirmă că, în calitate de ministru al Sănătăţii, Florin Bodog ar fi acţionat în mod direct pentru ca Marcu Olivia Andreea, angajată în funcţia de consilier personal, să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.
”Concret, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că angajata sa în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu ar fi luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obţinut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv”, susţine DNA.
În acelaşi context, în perioada februarie – octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă şi pe o declaraţie pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecinţe juridice.
Ministerul Sănătăţii a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 75.656 lei.
