În același timp, magistrații au decis să confiște de la fostul ministru „sumele de 895.127,91 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de Hemos Med SRL, și 396.994,21 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2013, distribuite de SC Disan Ortomed SRL, bani primiți de inculpat în schimbul traficării influenței în intervalul 26.02.2014 – 27.10.2014”.
De asemenea, ÎCCJ a decis să menţină măsurile asiguratorii dispuse faţă de Bănicioiu „în dosarul nr. 528/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, menţinute anterior în cauză prin încheierea din 14.06.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, în limita sumei confiscate, respectiv 1.292.122, 12 lei”.
Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al Tineretului şi Sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/ institute.
În schimb, spun anchetatorii, Nicolae Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului Sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.
Procurorii arată că Bănicioiu ar fi fost ajutat la comiterea infracţiunii de trafic de influenţă de Cătălina Alexandra Furtună, prin dobândirea de către aceasta a calităţii de asociat în cele două societăţi comerciale, în condiţiile în care titularul în fapt al părţilor sociale era Nicolae Bănicioiu, dar şi prin semnarea de către aceasta a unui număr de două dispoziţii de plată prin casierie care atestau în mod nereal că inculpata ar fi primit suma de 1.292.122 lei, deşi suma de bani s-a primit în numerar de Bănicioiu de la unul dintre cei doi martori, şi prin asigurarea legăturii fostului ministru cu firmele în care avea interese financiare.
Totodată, precizează anchetatorii, în perioada în care ocupa funcţia de ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu ar fi primit indirect, la data de 17 aprilie 2015, fără să i se cuvină, prin intermediul Cătălinei Furtună, de la cele două firme, suma totală de 1.805.942 lei, reprezentată de dividende aferente anului 2014.
Conform DNA, foloasele materiale ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle acestuia de serviciu în calitate de ministru al Sănătăţii, acte reprezentate de menţinerea în funcţia de manager/ prelungire interimat/ nerevocarea din funcţia de manager a persoanelor din conducerea unui număr de 5 spitale publice/ institute din municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager la aceste spitale publice/ institute a unor persoane apropiate celor doi, dar şi aprobarea alocării de finanţare spitalelor publice/ institutelor aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii pentru efectuarea de achiziţii aferente unor proceduri pe care firmele controlate de oamenii de afaceri le câştigaseră sau intenţionau să le câştige.
Ulterior, în anul 2018, complicea lui Bănicioiu a încasat de la una dintre firmele oamenilor de afaceri suma de 806.447 lei, reprezentând dividende aferente anului 2015.
