Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Lucian Duţă, condamnat definitiv, în vara anului 2022, de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru o mită de 6,3 milioane de euro pe care ar fi primit-o de la două firme de software, scapă de închisoare, după ce instanţa supremă i-a admis, miercuri, recursul în casaţie, o cale extraordinară de atac. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au casat hotărârea CAB numai sub aspectul acţiunii penale şi au anulat mandatul de executare a pedepsei. În schimb, magistraţii au menţinut dispoziţiile privind confiscarea specială, precum şi măsurile asiguratorii.
„Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian împotriva deciziei penale nr. 1049/A din data de 25 iulie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală. Casează în parte hotărârea atacată, numai sub aspectul acţiunii penale, cu referire la inculpatul Duţă Nicolae-Lucian şi rejudecând, în aceste limite: (…) dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Duţă Nicolae-Lucian sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, în formă continuată”, se arată în decizia de miercuri a ICCJ, potrivit portalului instanţelor.
Conform aceleiaşi surse, cei trei judecători ai instanţei supreme au mai dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii, emis de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală (…) în ceea ce îl priveşte pe Nicolae-Lucian Duţă.
„Menţine dispoziţiile privind confiscarea specială precum şi măsurile asiguratorii conform sentinţei penale pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia I-a penală şi deciziei penale sus-menţionate. Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate care nu contravin prezentei. (…) Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 decembrie 2025”, se mai arată în decizia Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie.
În 17 septembrie, instanţa supremă i-a admis în principiu recursul în casaţie şi a suspendat executarea pedepsei până la judecarea acestei căi extraordinare de atac, fixând atunci termen pentru 29 octombrie, cu citarea inculpatului şi asigurarea apărării. Instanţa a amânat de trei ori pronunţarea, până astăzi, 10 decembrie, când i-a anulat mandatul de de excutare a pedepsei închisorii. În fapt, încă din 17 septembrie Duţă a fost pus „de îndată” în libertate, prin decizia instanţei.
În 25 iulie 2022, fostul preşedinte al CNAS Lucian Duţă a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru luare de mită, el fiind judecat pentru că, în perioada 2010 – 2012, a primit mită de 6,3 milioane de euro de la două firme de software care au încheiat contracte cu CNAS.
El fusese condamnat de Tribunalul Bucureşti tot la şase ani de închisoare, iar instanţa a mai decis confiscarea de la fostul preşedinte al CNAS a sumei de 6,3 milioane de lei, în echivalentul în lei la cursul oficial BNR, din ziua executării.
Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2012, Lucian Duţă, în calitate de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a pretins de la reprezentanţii a două firme de software un comision de 10% din valoarea fiecărui act adiţional sau contract pe care l-a semnat în această calitate şi a primit suma totală de 6.300.000 de euro, din care 5.500.000 euro prin transferuri bancare şi 800.000 euro în numerar. Sumele de bani au fost remise inculpatului fie în numerar (în mai multe tranşe), fie prin virament în contul unei companii offshore înregistrată în Insulele Antile şi cu conturi bancare deschise în Elveţia.
Judecătoarele Daniela Panioglu şi Adina Guluţanu, de la Curtea de Apel Bucureşti, care l-au condamnat pe Lucian Duţă, au fost cercetate disciplinar de către Inspecţia Judiciară, care le acuza, în două dosare distincte, de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi de folosirea unor expresii inadecvate în decizii. Unul dintre dosare viza motivarea sentinţei prin care a fost condamnat Lucian Duţă, fostul şef al CNAS. Numele celor două judecătoare era legat şi de procesele prin care au fost condamnaţi fostul primar general al Capitalei Sorin Oprescu şi omul de afaceri Nelu Iordache, deţinătorul grupului Romstrade, din care făcea parte şi compania Blue Air.
Recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac folosită pentru a contesta hotărârile definitive (care nu mai pot fi atacate prin apel sau alte căi de atac ordinare) la o instanţă superioară, pentru a verifica legalitatea şi corectitudinea aplicării legii de către instanţele inferioare.
