Fostul lider al extremei drepte (2019-2022) se va confrunta cu Alexandre de Moraes, puternicul şi controversatul magistrat însărcinat cu acest caz, considerat inamicul numărul unu al taberei Bolsonaro.
Procuratura îl acuză pe Bolsonaro, în vârstă de 70 de ani, că este „liderul unei organizaţii criminale” care a complotat pentru a împiedica revenirea la putere a actualului preşedinte de stânga Luiz Inacio Lula da Silva, care l-a învins în alegerile din 2022.
Potrivit acuzării, presupusul plan de lovitură de stat, care includea asasinarea lui Lula, a eşuat din cauza lipsei de sprijin din partea înaltului comandament militar.
Fostul preşedinte şi şapte foşti colaboratori apropiaţi judecaţi riscă pedepse de până la 40 de ani de închisoare.
Deşi neeligibil până în 2030, Jair Bolsonaro rămâne liderul de necontestat al opoziţiei faţă de Lula. Acesta îşi susţine nevinovăţia, invocând „persecuţia politică” pentru a-l împiedica să candideze la alegerile prezidenţiale din 2026, în timp ce încă speră să obţină anularea ineligibilităţii sale.
Deşi are dreptul să păstreze tăcerea în boxa martorilor, fostul preşedinte a declarat joi că nu va avea „nicio problemă” să răspundă întrebărilor care îi vor fi adresate la Curtea Supremă, în timpul audierilor transmise în direct la televiziune.
„Este o idee excelentă să pot vorbi în direct despre această lovitură de stat şi sunt foarte fericit să am ocazia de a clarifica faptele”, a insistat el.
„Acesta este momentul adevărului”, a sintetizat el vineri, în timpul unui eveniment organizat de partidul său, Partidul Liberal.
Potrivit presei braziliene, Jair Bolsonaro şi-a petrecut weekendul pregătindu-se pentru interogatoriu împreună cu avocaţii săi la reşedinţa oficială a guvernatorului din Sao Paulo, Tarcisio de Freitas.
Acest fost ministru este unul dintre cei mai puternici aliaţi ai săi şi este cotat să candideze în locul său în 2026 dacă fostul preşedinte nu reuşeşte să obţină anularea ineligibilităţii sale.
La sfârşitul lunii mai, când a depus mărturie în faţa Curţii Supreme, guvernatorul a susţinut că fostul preşedinte „nu a menţionat niciodată cea mai mică încercare de a se rupe” de instituţii în timpul întâlnirilor lor după alegerile din 2022, găsindu-l doar „trist şi resemnat” după înfrângerea sa în faţa lui Lula.
Însă foşti comandanţi militari au confirmat că Bolsonaro a discutat cu ei despre posibilitatea elaborării unui decret de „stare de asediu” pentru anularea alegerilor.
Interogatoriile inculpaţilor au loc la sediul Curţii Supreme din Brasilia, unul dintre locurile jefuite la 8 ianuarie 2023 de mii de adepţi care cereau intervenţia militară pentru răsturnarea lui Lula, la o săptămână după învestirea acestuia.
Audierile ar putea continua pe tot parcursul săptămânii, ţinând cont de faptul că Jair Bolsonaro este al şaselea în ordinea stabilită de instanţă. Prin urmare, este probabil ca el să fie interogat marţi sau miercuri.
Dar, începând de luni, fostul preşedinte se va confrunta cu judecătorul Moraes, pe care îl descrie drept un „dictator”.
Şi îl va avea alături pe Mauro Cid, ajutorul său de ofiţer în timpul mandatului său, considerat un trădător de către bolsonaristi pentru că a semnat un acord de colaborare cu autorităţile în speranţa unei reduceri a pedepsei.
Mărturia acestui locotenent-colonel a permis anchetatorilor să identifice diverşii actori ai presupusului complot şi schimburile de mesaje compromiţătoare dintre aceştia.
În boxa acuzaţilor, Jair Bolsonaro va fi flancat şi de patru dintre foştii săi miniştri (dintre care trei generali), un fost comandant al Marinei şi un fost şef al serviciilor de informaţii.
Judecătorul Moraes, alţi judecători ai Curţii Supreme, procurorii şi avocaţii apărării vor putea pune întrebări în timpul interogatoriilor.
Procesul a progresat mai rapid decât media cazurilor penale din Brazilia, potrivit lui Rogerio Taffarello, expert la Fundaţia Getulio Vargas, care se aşteaptă totuşi la „o discuţie juridică extrem de complexă”.
Verdictul nu este aşteptat decât peste câteva luni. După pledoaria acuzării şi pledoariile finale ale apărării, cei cinci judecători ai primei camere a Curţii Supreme trebuie să voteze pentru a decide condamnarea sau nu a acuzaţilor şi, în caz afirmativ, să stabilească pedepsele.
„Se scrie istoria Braziliei”, a declarat pentru AFP Marcio Coimbra, director al think tank-ului Casa Politica.
