Fostul preşedinte columbian Alvaro Uribe a fost găsit vinovat, luni, de încercarea de a face presiuni asupra unui martor pentru a evita să fie asociat cu miliţiile de extremă dreapta care au dus un război sângeros împotriva gherilelor de stânga. Verdictul a venit la capătul unui proces îndelungat, fiind o premieră în Columbia ca un fost şef de stat să fie condamnat într-un proces penal, relatează AFP şi Reuters.
Politicianul în vârstă de 73 de ani, care a fost preşedinte între 2002 şi 2010, a fost acuzat că a încercat să schimbe versiunea martorilor într-o anchetă care îl privea. Procesul său a fost urmărit îndeaproape, cu mai puţin de un an înainte de următoarele alegeri prezidenţiale în care mai mulţi aliaţi şi protejaţi ai lui Uribe concurează pentru cea mai înaltă funcţie din ţară.
O judecătoare columbiană l-a găsit vinovat de abuz de procedură şi mituirea unui funcţionar public. Sandra Liliana Heredia a citit cu voce tare decizia sa în faţa instanţei, la capătul unei şedinţe de judecată de aproximativ zece ore.
Ea l-a găsit pe politicianul de dreapta nevinovat de o acuzaţie separată de luare de mită.
Uribe şi unul dintre avocaţii săi, Jaime Granados, au participat la şedinţă prin videoconferinţă, în timp ce un alt avocat, Jaime Lombana, a fost prezent în persoană.
Hotărârea, pe care echipa juridică a lui Uribe a declarat că o va contesta, vine într-un caz extrem de politizat, care se desfăşoară de aproximativ 13 ani.
Uribe, în vârstă de 73 de ani, şi susţinătorii săi afirmă că procesul este o persecuţie politică şi că el este nevinovat. Adversarii săi au salutat însă această decizie ca fiind căderea meritată a unui om care a fost acuzat în repetate rânduri de relaţii strânse cu paramilitari violenţi de dreapta, dar care nu a fost niciodată condamnat pentru vreo infracţiune.
Fiecare acuzaţie este pasibilă de o pedeapsă cu închisoarea între şase şi 12 ani.
Heredia este aşteptată să pronunţe sentinţa în cazul lui Uribe vineri şi să decidă dacă acesta va rămâne în libertate în timpul apelului.
Uribe ar putea fi autorizat să-şi ispăşească pedeapsa finală în arest la domiciliu, având în vedere vârsta sa.
URIBE, SUSŢINUT DE SUA
Uribe a supervizat o ofensivă militară împotriva grupurilor de gherilă de stânga cât timp a fost preşedinte. El a fost anchetat împreună cu mai mulţi aliaţi pentru acuzaţii de manipulare a martorilor în încercarea de a discredita acuzaţiile că ar avea legături cu paramilitarii.
Judecătorii au respins de două ori cererile procurorilor de a clasifica cazul.
Uribe l-a acuzat în 2012 pe senatorul de stânga Ivan Cepeda că ar fi orchestrat un complot pentru a-l lega de paramilitari.
Curtea Supremă a declarat în 2018 că Cepeda a adunat informaţii de la foşti combatanţi în cadrul activităţii sale parlamentare şi că nu a plătit şi nici nu a făcut presiuni asupra foştilor paramilitari. În schimb, instanţa a afirmat că Uribe şi aliaţii săi sunt cei care au făcut presiuni asupra martorilor.
Cepeda a participat personal la şedinţa instanţei de luni, însoţit de avocatul său.
Procesul lui Uribe a stârnit critici aspre din partea secretarului de stat american Marco Rubio, înainte de decizia judecătorului. Uribe a avut relaţii strânse cu SUA în timpul celor două mandate prezidenţiale. „Singura vină a lui Uribe a fost că a luptat şi a apărat fără încetare patria sa. Instrumentalizarea sistemului judiciar columbian de către judecători radicali a creat un precedent îngrijorător”, a declarat Rubio pe X.
„O decizie împotriva fostului preşedinte ar putea genera un fel de represalii din partea guvernului Statelor Unite”, a declarat Banco de Bogota într-o notă publicată luni, referindu-se la propunerea congresmenului republican american Mario Diaz-Balart de a reduce ajutorul non-militar acordat Columbiei anul viitor, în parte din cauza preocupărilor legate de încălcarea dreptului la un proces echitabil în cazul Uribe.
PARAMILITARII COLUMBIENI
Uribe, care a fost plasat în arest la domiciliu timp de două luni în 2020, este şeful puternicului partid Centrul Democrat şi a fost senator timp de mai mulţi ani, atât înainte, cât şi după preşedinţie. El a subliniat în repetate rânduri că a extrădat lideri paramilitari în Statele Unite.
Comisia pentru adevăr din Columbia afirmă că grupurile paramilitare, care s-au demobilizat în urma acordurilor cu guvernul Uribe, au ucis peste 205.000 de persoane, aproape jumătate din cele 450.000 de decese înregistrate în timpul conflictului civil în curs.
Paramilitarii, împreună cu grupurile de gherilă şi membrii forţelor armate, se fac vinovaţi, de asemenea, de dispariţii forţate, violenţe sexuale, strămutări şi alte crime.
Uribe se alătură astfel unei liste de lideri latino-americani care au fost condamnaţi şi, în unele cazuri, închişi, printre care Alberto Fujimori din Peru, Luiz Inacio Lula da Silva în Brazilia, Rafael Correa în Ecuador, Cristina Fernandez în Argentina şi Ricardo Martinelli în Panama.
O SAGA JUDICIARĂ DE 13 ANI
Ancheta împotriva lui Alvaro Uribe a început în 2018 şi a cunoscut multe răsturnări de situaţie, mai mulţi procurori încercând să respingă cazul.
Procesul său, care a început în mai 2024 şi a fost transmis în direct de presa locală, a audiat mai mult de 90 de martori.
Potrivit mărturiei unui paramilitar condamnat, Alvaro Uribe şi fratele său Santiago Uribe au participat la crearea unui grup paramilitar cunoscut sub numele de Bloc Metro în departamentul Antioquia, în anii 1990. Acest martor susţine că Diego Cadena, unul dintre avocaţii lui Uribe, a făcut presiuni asupra sa în timpul vizitelor la închisoare pentru a-şi schimba declaraţiile şi a încercat să îl mituiască. Avocatul face obiectul unui proces separat.
Grupurile paramilitare au apărut în Columbia în anii 1980 pentru a combate gherilele marxiste care luaseră armele împotriva statului cu două decenii înainte, cu scopul declarat de a combate sărăcia şi marginalizarea politică, în special în zonele rurale. În ultimele decenii, o multitudine de grupuri armate au adoptat cocaina ca principala lor sursă de venit, alimentând o rivalitate sângeroasă care continuă şi în prezent în Columbia.
Decizia instanţei cu privire la fostul preşedinte, care este apreciat de o parte a populaţiei pentru poziţia sa fermă faţă de gherile, dar care a fost, de asemenea, criticat pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului în timpul preşedinţiei sale, este o lovitură majoră pentru dreapta columbiană în perspectiva alegerilor prezidenţiale din mai 2026.
Alvaro Uribe, şeful partidului Centro Democratico, rămâne o figură-cheie pe scena politică a ţării sale şi exercită o mare influenţă asupra dreptei columbiene, care se află în opoziţie de la venirea la putere, în 2022, a primului preşedinte de stânga al ţării, Gustavo Petro.
