Cce a declanșat discuții aprinse a fost propunerea lui Robu ca românii să cunoască o listă a celor mai influenți „soroșiști” din țară, de exemplu, primii 1.000: „Ca simpli cetățeni, avem dreptul să-i știm! Știindu-i, am înțelege multe din lucrurile întâmplate, din cele ce tocmai se întâmplă și din cele ce se vor întâmpla în țara noastră!”, a scris Robu.
Această afirmație a fost interpretată de unii drept o sugestie că persoanele asociate cu numele miliardarului George Soros ar avea un rol decisiv în modelarea societății românești, o temă vehiculată deseori în cercuri conspiraționiste.
Robu a realizat chiar și un sondaj pentru a afla dacă urmăritorii săi de pe Facebook ar dori sau nu să afle numele „sorosiștilor”.
A doua zi, Robu a revenit cu o postare prin care a dorit să-și clarifice poziția: „Eu, ca principiu, nu operez cu oamenii pe categorii, ci la nivel individual! Departe de mine gândul de a atribui vini colective celor considerați soroșiști.”
Totuși, el și-a reafirmat interesul pentru a afla cine a beneficiat de sprijinul financiar sau de altă natură din partea lui George Soros, motivând că acest lucru l-ar putea ajuta să „facă legături” între anumite evenimente petrecute în trecut și cele ce ar putea urma.
„Așa, ca simplu cetățean”, a adăugat el, sugerând că tema este una de interes general, nu doar personal.
Postările lui Nicolae Robu au atras un val de reacții polarizate. Pe de o parte, unii utilizatori de Facebook au susținut demersul fostului primar, considerând că o astfel de „transparență” ar aduce mai multă claritate în spațiul public. Pe de altă parte, criticii și-au exprimat îngrijorarea că astfel de inițiative pot alimenta teorii ale conspirației și pot crea diviziuni artificiale în societate.
Discuția despre influența lui George Soros în România a fost, între altele, un subiect recurent în campaniile politice din ultimii ani, fiind folosit adesea pentru a mobiliza electoratul.
