DIICOT a descâlcit ițele dosarului „Fabrica de Moșteniri”, dezvăluind cum Vlad Virgil, consilier AUR cu doar șapte clase, coordona o rețea formată din notari, executori și alți intermediari pentru a prelua ilegal bunurile bătrânilor vulnerabili. Investigația arată modul organizat în care gruparea transforma proprietățile vârstnicilor în „trofee” pentru membrii săi, iar detaliile cazului scoase la lumină de procurori sunt șocante și fără precedent.
Vlad Virgil, consilier local AUR în comuna constănțeană Oltina și lider al filialei AUR locale, dar și celelalte persoane din dosar – între care o parte sunt notari, executori judecătorești sau funcționari – au fost prezenți joi, 28 august 2025, în fața judecătorilor pentru a se decide prelungirea măsurilor preventive într-unul dintre cele mai mediatizate dosare de criminalitate organizată din județul Constanța, cunoscut sub numele de „Fabrica de Moșteniri”.
Inculpații din dosarul „Fabrica de Moșteniri” intră acum și în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce decizia de ieri a Curții de Apel Constanța de a menține măsurile preventive a fost contestată. Instanța supremă va analiza contestațiile, iar, dacă acestea vor fi admise, unii dintre inculpați ar putea fi eliberați din arest preventiv sau din arestul la domiciliu. Decizia ÎCCJ va fi definitivă. În prezent, în arest preventiv se află executorul judecătoresc Vasile Deacu, Marinel Neagu, Viorica Stoian și Vlad Virgil, în timp ce Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru sunt sub arest la domiciliu, iar alți șapte inculpați, printre care notarul Joița Botezatu, sunt sub control judiciar. DIICOT subliniază că aceste măsuri fac parte din procesul penal și nu încalcă prezumția de nevinovăție.
DIICOT: ‘nu are pregătire juridică, este absolvent de șapte clase, cu dificultăți de scriere evidente’
Potrivit rechizitoriului DIICOT, Virgil Vlad, consilier AUR, de 49 de ani, este acuzat că a identificat persoane vârstnice cu stare de sănătate precară, proprietari de apartamente sau garsoniere în municipiul Constanța, pe care le-ar fi determinat să cedeze drepturile asupra imobilelor. Procurorii subliniază că gruparea pe care o coordona Virgil a funcționat planificat și coordonat între 2018 și 2025, implicând notari, un executor judecătoresc și alți intermediari.
În referatul propunerii de arestare se arată, de către DIICOT: „Liderul grupului infracțional este inculpatul Vlad Virgil, pentru care casele persoanelor vătămate exploatate devin trofee. Acesta este o persoană care nu doar că nu are pregătire juridică, ci este absolvent de șapte clase, cu dificultăți de scriere evidente, așa cum rezultă din mesajele arătate la dosarul cauzei, dar care impune celorlalți (…) rolul pe care fiecare dintre inculpați îl îndeplinește în acest grup. Fără activitatea celorlalți inculpați, Vlad Virgil nu ar fi reușit să deposedeze persoanele vătămate și să intre în posesia bunurilor imobile.”
Procurorii mai detaliază condițiile în care victimele erau ținute: imobile neîngrijite, fără uși sau geamuri funcționale, cu igienă precară, fără hrană adecvată și fără tratament medical pentru afecțiunile de care sufereau, pentru a forța cedarea drepturilor asupra bunurilor imobile.
Fabrica de Moșteniri: gașca consilierului AUR prinsă de DIICOT
La data de 8 iulie 2025, DIICOT a reținut 13 inculpați – cinci bărbați și opt femei, printre care doi notari și un executor judecătoresc – cercetați pentru trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare de bani.
Potrivit DIICOT, gruparea a vizat zeci de apartamente și garsoniere din Constanța, exploatând vulnerabilitatea persoanelor în vârstă și folosindu-se de complicitatea unor profesioniști din domeniul notarilor și executării silite.
Începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați – Vlad Virgil -, profitând de vârsta și vulnerabilitatea a trei persoane, le-a recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care le deținea, menținându-le într-o stare de aservire pentru a obține foloase materiale ilegale, prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensii și ajutoare de deces).
În 2018, același inculpat, împreună cu un notar public și un executor judecătoresc, a constituit un grup infracțional organizat, căruia ulterior i-au aderat și alți membri, cu scopul de a dobândi imobile aparținând persoanelor vulnerabile și de a le introduce ilegal în circuitul civil.
Între 2018 și iulie 2025, liderul grupării a identificat persoane în vârstă sau cu probleme de sănătate care dețineau garsoniere sau apartamente și a pus la punct circuituri juridice fictive pentru a transfera dreptul de proprietate către membrii grupării. Trei dintre inculpați au folosit funcțiile oficiale pentru a conferi aparentă legalitate actelor, îngreunând contestarea acestora în instanță.
Notarii implicați au falsificat acte autentice sau au derulat proceduri de succesiune pe baza unor testamente false, în timp ce executorul judecătoresc a inițiat executări silite pe baza unor titluri executorii false, încălcându-și deliberat obligațiile profesionale.
Imobilele dobândite fraudulos erau apoi vândute unor terți de bună credință sau între membrii grupului pentru a masca caracterul ilicit al tranzacțiilor, iar banii obținuți erau transferați în conturi bancare puse la dispoziția grupării.
Sursa foto: Replica de Constanța
