La acţiune au luat parte Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) şi elevi voluntari.
„La începutul verii, acest colţ de natură va exploda într-o mare de culori, spre bucuria păsărilor, albinelor, fluturilor, dar şi spre încântarea noastră! Pajiştile urbane reprezintă una dintre soluţiile bazate pe natură pe care ni le dorim scalate de administraţia publică la nivelul întregului oraş. Însămânţarea lor nu este costisitoare. Au nevoie de lucrări de întreţinere minimale (una – două cosiri pe an), pot rezista fără irigaţie şi sunt bariere în calea prafului urban”, informează asociaţia, pe Facebook.
Au fost folosite două amestecuri cu peste 28 de specii de plante anuale şi perene, rezistente la secetă – crăiţe, săpuniţe, in, nopticoasă, micşunele, nalbe, maci, neghină, margarete, romaniţe, crizanteme, garofiţe.
„Pentru că de 1 aprilie a fost Ziua Internaţională a Păsărilor, am vrut să le facem un cadou. Insula plutitoare pregătită de colegi ca loc de cuibărire pentru chirele de baltă şi zonă de însorire pentru ţestoase a fost ancorată în mijlocul lacului, cu sprijinul ALPAB. Astfel, am crescut diversitatea habitatelor de pe lacul din Parcul Tineretului, creând şi un loc perfect de observare a păsărilor de apă pentru cei pasionaţi de ornitologie”, a explicat organizaţia.
La începutul anului 2023, membrii Asociaţiei Parcul Văcăreşti au plantat flori specifice zonei de câmpie pe o suprafaţă de aproximativ 800 de metri pătraţi pe malul Dâmboviţei, din dorinţa de a amenaja o pajişte experimentală menită să contribuie la reducerea poluării şi să asigure hrană pentru insectele polenizatoare.
Directorul executiv al asociaţiei, Dan Bărbulescu, a precizat, pentru AGERPRES, că suprafeţele verzi din oraşe care necesită multe intervenţii devin „tot mai nesustenabile”, în contextul schimbărilor climatice. Pe de altă parte, pajiştile urbane cu flori au devenit tot mai răspândite în ultimii 10 – 15 ani şi pot fi întâlnite nu doar în Marea Britanie, ci şi în ţări precum Ungaria sau Polonia.
„Pe măsură ce se schimbă condiţiile de climă şi apar noi soluţii sustenabile, tendinţa administraţiei oraşelor este să introducă cât mai mult genul acesta de intervenţii care se autosusţin, care nu necesită foarte multe costuri şi care au un impact pozitiv asupra biodiversităţii urbane. Fluturii noştri de pe pajişte se hrănesc cu polenul florilor, iar cu fluturii se hrănesc păsările care trec în pasaj pe lângă Dâmboviţa. (…) Acesta este un proiect-pilot. Este un experiment pe care îl facem, iar impactul lui este unul mic. Însă, dacă oraşul ajunge să integreze în planurile de dezvoltare genul aceasta de demers şi pajiştile urbane frumos colorate ajung să se dezvolte, lucrurile se schimbă”, a transmis Dan Bărbulescu.
În noiembrie 2024, în curtea Bisericii Anglicane din Bucureşti a fost amenajată, cu sprijinul aceleiaşi asociaţii, o mică pajişte dedicată polenizatorilor, după ce tot aici au fost instalate căsuţe pentru păsări cântătoare şi hoteluri de insecte pentru albinele solitare.
