În 1969, ridicarea barajului a crescut nivelul apei cu aproximativ 18 metri, ceea ce a dus la dispariția completă a insulei de pe hartă. Locuitorii au fost nevoiți să plece, iar monumentele istorice de pe insulă au fost în mare parte pierdute.
În perioada comunistă, autoritățile au inițiat un proiect ambițios care urmărea conservarea monumentelor de pe Ada Kaleh prin strămutarea lor pe Ostrovul Șimian, situat în aval de Drobeta Turnu-Severin. Însă, din lipsa fondurilor, proiectul a fost abandonat, iar ideea de a recrea atmosfera insulei pierdute a rămas doar pe hârtie.
Potrivit revistei „Constructorul” din octombrie 1970, lucrările au început promițător:
„Ostrovul Șimian, situat pe Dunăre în aval de Turnu Severin, a devenit un mare șantier de strămutare a valoroaselor monumente de pe insula Ada Kaleh, pe cale de a fi inundată. Harnicii constructori din cadrul Direcției monumentelor istorice a Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă lucrează cu atenție, cu migală. În mare măsură, cetatea a și fost înălțată.
Monumentele istorice și cimitirul turc sunt de pe acum reconstruite, iar locuințele în stil bănățean și turc își așteaptă oaspeții, urmând ca și altele să se înalțe din temelie. În noile ziduri, în sutele de metri de galerii ale cetății s-au încorporat peste opt sute de mii de cărămizi recuperate de la vechea Ada Kaleh, două milioane de cărămizi confecționate la Tg. Mureș după forma și dimensiunile de epocă și cca. 20.000 mc de betoane”, scria publicația, potrivit historia.ro.
Autoritățile aveau în plan să mute nu doar monumentele și elementele arhitecturale, ci și copacii de pe Ada Kaleh, pentru a recrea cât mai fidel atmosfera insulei. Obiecte de cult și piese istorice au fost trimise la Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta Turnu-Severin.
Proiectul de pe Ostrovul Șimian includea și refacerea unor simboluri importante ale insulei pierdute:
„Au fost construite șase porți de acces, cu locașurile podurilor rabatabile. Porțiunea de nord-vest, cea mai interesantă și semnificativă a cetății de la Ada Kaleh, se realizează întocmai cu aceea de pe vechea insulă, cuprinzând galerii longitudinale și transversale, dispuse în formă stelară.
În continuarea lucrărilor, se preconizează refacerea minaretului fostei moschei. Vestitul covor de 144 mp, în greutate de 500 kg, dăruit insulei Ada Kaleh de sultanul Abdul Hamid, va fi expus în galeria de lângă poarta nr. 3, amenajată ca interior de moschee. Completată cu o bază turistică, care se află în studiu pe planșele proiectanților din Turnu Severin, insula muzeu Șimian va constitui un centru de atracție pentru turiștii din țară și de peste hotare”, se mai arăta în revista „Constructorul”.
Deși inițial planul părea să prindă contur, lipsa resurselor financiare și a interesului autorităților au dus la abandonarea proiectului. Ostrovul Șimian nu a devenit niciodată „Noul Ada Kaleh”, iar astăzi, rămășițele cetății și câteva structuri părăsite sunt singurele mărturii ale încercării de a salva moștenirea insulei dispărute.
Astfel, Ada Kaleh rămâne în memoria colectivă ca un loc legendar, înghițit de ape, dar care continuă să fascineze generații întregi prin frumusețea și unicitatea sa de altădată.
