Există riscul proliferării nucleare în lumea de astăzi, a avertizat miercuri un oficial de la Palatul Elysée înaintea discursului foarte aşteptat al preşedintelui Emmanuel Macron despre doctrina nucleară a Franţei, programat pentru luni, 2 martie, scrie POLITICO.
„Trăim într-o perioadă care favorizează în mod fundamental proliferarea nucleară”, a declarat miercuri oficialul de la Elysee, adăugând că presiunea asupra regimului internaţional de neproliferare este în creştere.
Declaraţiile au fost făcute înaintea unui discurs foarte aşteptat al preşedintelui Emmanuel Macron despre contribuţia descurajării nucleare franceze la securitatea continentului european în faţa tulburărilor geopolitice mondiale. Programat pentru luni, 2 martie, discursul este aşteptat să ofere mai multe detalii despre modul în care armele nucleare ale Franţei pot contribui la securitatea Europei.
Ţări precum Germania şi Suedia au confirmat public discuţii cu Franţa despre forţa de descurajare nucleară a ţării.
De la începutul războiului din Ucraina, Vladimir Putin a lansat repetate ameninţări nucleare şi a actualizat doctrina ţării pentru a reduce pragul care ar declanşa un atac nuclear.
În ultimii ani, mai multe tratate din perioada Războiului Rece care limitau arsenalele nucleare au expirat. Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune, cunoscut sub numele de INF, a expirat în 2019. Acordul New START, care limita numărul de ogive nucleare strategice americane şi ruse la 1.550, a expirat la începutul acestei luni şi nu se preconizează că va fi reînnoit în viitorul apropiat.
„Asistăm în mod clar la o erodare a tot ceea ce a mai rămas din cadrul de control al armamentului”, a subliniat oficialul de la Elysée, adăugând că ţările dotate cu arme nucleare nu mai ezită să se angajeze în confruntări militare, dând ca exemple India şi Pakistan.
China face, de asemenea, presiuni pentru a-şi mări arsenalul nuclear – SUA estimează că Beijingul ar putea avea 1.000 de focoase nucleare până în 2030 – iar alte ţări, precum Iranul, intenţionează să-şi dezvolte propriile arme nucleare.
EFECTUL TRUMP
Oficialul francez a abordat dorinţa deschisă a unor ţări din Europa şi Asia de a avea propriile arme nucleare.
„Un alt motiv (pentru riscul de proliferare) este sentimentul de insecuritate din mai multe ţări, în special atunci când schimbările politice suferite de diferiţi actori înseamnă că cei care credeau că se pot baza pe garanţii nu mai sunt siguri de acestea”, a spus oficialul francez, într-o referire voalată la recentele acţiuni geopolitice ale Washingtonului în timpul administraţiei Donald Trump.
Deşi nu au fost numite ţările, în Coreea de Sud şi Japonia se poartă discuţii cu privire la oportunitatea dezvoltării unor mijloace de descurajare nucleară proprii.
De asemenea, la începutul acestei luni, preşedintele polonez Karol Nawrocki a declarat că ţara sa ar trebui să înceapă dezvoltarea unor mijloace de apărare nucleară, având în vedere ameninţarea din partea Moscovei.
Cu toate acestea, Tratatul de neproliferare, cunoscut sub numele de TNP, rămâne în continuare una dintre pietrele de temelie ale controlului armamentului în lume, a afirmat oficialul de la Elysee „TNP nu este mort”, a subliniat el.
DESCURAJAREA NUCLEARĂ FRANCEZĂ
Luni, preşedintele Macron va lua cuvântul în cadrul foarte solemn de la Île Longue, la Brest (vestul Franţei), unde sunt staţionate cele patru submarine nucleare lansatoare de rachete care asigură componenta oceanică a descurajării nucleare franceze, alături de forţele aeriene strategice, precizează AFP.
„Va fi un moment important al mandatului. Vor fi, fără îndoială, schimbări şi evoluţii destul de semnificative”, au declarat surse din anturajul şefului statului, fără a face alte precizări.
Discursul va fi o continuare a celui din 7 februarie 2020, în care Macron a propus europenilor un „dialog strategic” privind „rolul descurajării nucleare franceze” în securitatea colectivă a Europei şi exerciţii comune în acest domeniu extrem de sensibil al suveranităţii naţionale.
Franţa este singura ţară din Uniunea Europeană şi singura ţară europeană, alături de Regatul Unit, care dispune de arme nucleare. Toate celelalte ţări sunt protejate de descurajarea extinsă a Statelor Unite în cadrul NATO.
INTERES RENĂSCUT PENTRU ARMELE NUCLEARE ALE FRANŢEI
Aceste discursuri sunt un exerciţiu obligatoriu pentru fiecare preşedinte francez, şef al armatei şi factor final de decizie în materie de arme nucleare, considerate de Franţa ca fiind garanţia supremă a intereselor sale vitale. Preşedintele Macron a ţinut astfel un discurs în fiecare dintre cele două mandate ale sale. „Să fim clari: interesele vitale ale Franţei au acum o dimensiune europeană”, a afirmat el în 2020, în continuarea predecesorilor săi de la Charles de Gaulle încoace. Acest discurs a stârnit atunci un interes relativ din partea partenerilor săi europeni, foarte ataşaţi de umbrela nucleară americană şi mai rezervaţi în privinţa unei descurajări concertate cu Franţa.
Tonul s-a schimbat, însă, de atunci, odată cu războiul din Ucraina, cel mai sângeros de pe teritoriul european din 1945, cu percepţia sporită a „ameninţării ruse” în Europa şi cu îndoielile crescânde cu privire la forţa angajamentului preşedintelui american, Donald Trump, pentru securitatea în Europa. Aşteptările sunt acum mari în Europa cu privire la discursul de luni.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a menţionat pe 13 martie la München „discuţii confidenţiale” pe care le-a avut cu Emmanuel Macron despre „descurajarea nucleară europeană”.
Preşedintele francez a subliniat atunci că intenţionează să „articuleze” doctrina naţională franceză prin „cooperări speciale, exerciţii comune şi interese comune de securitate cu anumite ţări cheie” .
Statele Unite, care au asigurat protecţia Europei timp de decenii, în timp ce ţările de pe Bătrânul Continent îşi reduceau cheltuielile de apărare, cer acum aliaţilor lor să se ocupe singuri de acest aspect. În acelaşi timp, Rusia a invadat Ucraina, ducând un război în Europa protejată de propriul arsenal nuclear.
