La trei ani de la declanşarea invaziei ruse, documentul Viginum, organismul francez de luptă împotriva ingerinţelor digitale străine, descrie şapte campanii lansate în serviciul statului rus.
Toate încearcă să „legitimeze caracterul întemeiat al ‘operaţiunii militare speciale’ în Ucraina, prezentând-o drept o acţiune defensivă în faţa pretinsei agresivităţi a unui stat ucrainean susţinut de ‘Occidentul colectiv'”, explică studiul.
„Rusia dispune de o doctrină informaţională solidă, testată de multă vreme şi experimentată, care se sprijină pe o adevărată cultură strategică, pe linii ideologice puternice”, comentează Marc-Antoine Brillant, directorul Viginum.
În mod tradiţional, subliniază el, Moscova dezvoltă acţiuni „fie de o manieră globală, pentru a întreţine un zgomot de fond permanent, fie însoţind alte acţiuni în câmpul fizic, în special în timpul unor conflicte armate”.
Şi dacă invazia rusă în Peninsula Crimeea în 2014 a accelerat procesul, un salt major a avut loc în 2022, cu acţiuni ce au vizat în special Europa, inclusiv Franţa şi Ucraina, şi Africa.
Modurile operatorii documentate de Viginum provin de la organisme de stat ruse, dar şi de la actori privaţi care acţionează ca subcontractori sau care finanţează operaţiunile pentru „a obţine beneficii financiare sau politice”, precizează raportul.
Marc-Antoine Brillant citează „Kremlin leaks” de la media online estonă Delfi, conform cărora Moscova alocă anual aproape un miliard de euro pentru acest obiectiv
„Aceasta este dovada că dezinformarea, propaganda şi comunicarea sunt instrumente esenţiale ale strategiei lor de destabilizare”, în pofida costului exorbitant al războiului în Ucraina, subliniază Brillant.
El subliniază de asemenea creşterea puterii, menită să dureze, a influencerilor, dintre care circa 2.000 „au fost abordaţi, aproape peste tot şi fără ştirea lor, de către societăţi-paravan”.
Unii au fost, prin aceste societăţi-paravan, „instrumentalizaţi pentru a difuza conţinut” în legătură cu care ei nu ştiau cine este „adevăratul comanditar”. O procedură ce permite ocolirea acţiunilor de moderare ale platformelor sociale şi atingerea mai multor tipuri de public.
„Doppelgänger”
În Franţa, în Europa, operaţiunea Doppelgänger (sau RNN) încearcă astfel de ani de zile „să submineze sprijinul occidental pentru Ucraina”, uzurpând identitatea media (Le Monde, The Washington Post, Der Spiegel, etc.) şi a unor instituţii (NATO, Ministerul Afacerilor Externe francez, etc.), prin preluarea identică a logo-urilor şi tipografiei organismelor uzurpate.
„Matrioşka” ţinteşte la rândul său mass-media şi fact-checkers, în special francezi, în timp ce Voice of Europe „denigrează” guvernul ucrainean în Occident, potrivit raportului. Media ar fi permis de asemenea apropierea unor personalităţi politice europene favorabile opririi sprijinului pentru Kiev.
În teritoriul ucrainean, „Portal Kombat se bazează pe o reţea de peste 200 de site-uri web care (…) distribuie masiv articole provenind de la surse pro-ruse” (canale Telegram, agenţii de presă, site-uri oficiale ruse).
Site-urile au vizat în special Kievul începând din aprilie 2022, potrivit Viginum, pentru „a amplifica resentimentul populaţiilor locale ruse la adresa autorităţilor ucrainene şi a informa asupra operaţiunilor militare în curs”.
„Lakhta” în Africa
Organismul revine de asemenea asupra faimosului proiect „Lakhta” în Africa, la originea „campaniei informaţionale de sprijin” pentru desfăşurarea grupării paramilitare ruse Wagner şi care a vizat Franţa, în special în Republica Centrafricană sau în Sahel.
Activitatea sa s-a redus după moartea, într-un misterios accident aviatic, a şefului Wagner, Evgheni Prigojin, în august 2023. La Moscova, proiectul a fost reluat apoi, potrivit surselor consultate de AFP, de SVR (spionajul extern) şi/sau FSB (securitatea internă).
Marc-Antoine Brillant admite cu toate acestea o dificultate majoră: niciun instrument de măsurare a impactului nu obţine consens.
„Este dificil să se ateste în mod fiabil că o populaţie şi-a schimbat comportamentul ca efect al campaniilor repetate”, afirmă el. Viginum se concentrează prin urmare doar pe ceea ce este măsurabil: „vizibilitate, anvergură, risc de impact”.
