Ucraina a convenit cu partenerii occidentali că orice încălcare persistentă de către Rusia a unui viitor acord de încetare a focului va declanşa o reacţie militară coordonată din partea Europei şi a SUA, a relatat marţi Financial Times (FT), citând persoane informate cu privire la discuţii.
Conform propunerii, orice încălcare a armistiţiului de către Rusia ar determina o reacţie în termen de 24 de ore, începând cu un avertisment diplomatic şi, dacă este necesar, cu acţiuni ale armatei ucrainene pentru a opri încălcarea, potrivit FT.
Dacă ostilităţile vor continua, propunerea va trece la o a doua fază de intervenţie, folosind forţele aşa-numitei Coaliţii de Voinţă, care include multe state membre ale UE, precum şi Marea Britanie, Norvegia, Islanda şi Turcia.
În cazul unui atac extins, un răspuns coordonat al forţelor susţinute de Occident, care ar implica armata SUA, va fi declanşat la 72 de ore după încălcarea iniţială.
Planul a fost discutat în mai multe rânduri, în decembrie şi ianuarie, între oficialii ucraineni, europeni şi americani şi ar implica un răspuns pe mai multe niveluri la orice încălcare a armistiţiului convenit de către Rusia.
Trimişii Kievului, Moscovei şi Washingtonului se vor întâlni miercuri şi joi la Abu Dhabi pentru discuţii menite să pună capăt războiului, în timp ce Donald Trump a declarat luni că se aşteaptă la „veşti bune”.
Potrivit TF, Volodimir Zelenski a abordat cu Donald Trump, în timpul vizitei liderului ucrainean la Mar-a-Lago, în decembrie, subiectul referitor la ce ar fi SUA dispuse să ofere în cadrul acordului de armistiţiu.
Marea Britanie şi Franţa s-au angajat să trimită trupe şi armament în Ucraina, ca parte a garanţiilor de securitate susţinute de SUA pentru aplicarea unui acord de pace în 20 de puncte menit să pună capăt invaziei ruseşti. O forţă de „descurajare” condusă de Europa ar oferi „măsuri de asigurare în aer, pe mare şi pe uscat” după încetarea focului, cu sprijinul informaţional şi logistic al SUA, au declarat liderii principalilor aliaţi ai Kievului după o reuniune la Paris. Modul în care va fi monitorizat şi aplicat armistiţiul va fi esenţial pentru durabilitatea acestuia. SUA s-au oferit să furnizeze capacităţi de monitorizare de înaltă tehnologie de-a lungul liniei de front de 1.400 km, potrivit FT.
Rusia a insistat inclusiv luni, printr-o declaraţie a Ministerului de Externe, că nu va accepta niciodată trupe şi echipamente militare occidentale în Ucraina şi le va considera „ţinte legitime”.
UCRAINA VREA GARANŢII PE 50 DE ANI
Ucraina a asistat la numeroase încălcări ale armistiţiului de către Rusia de când forţele ruse au invadat pentru prima dată regiunile Doneţk şi Luhansk din estul Ucrainei în 2014, sub pretextul unei revolte separatiste pro-Moscova. Acordurile de la Minsk, semnate în 2014 şi 2015, aveau scopul de a opri luptele şi de a stabili o cale către o pace durabilă. Acestea au fost convenite de Rusia, Ucraina, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi liderii celor două regiuni separatiste instalaţi de Kremlin. Însă misiunea de monitorizare a OSCE s-a limitat la observarea încălcărilor armistiţiului. Fără un mandat de aplicare sau garanţii de securitate din partea Occidentului, încetarea focului a eşuat în repetate rânduri, deschizând calea pentru invazia pe scară largă a Rusiei în 2022.
Zelenski a declarat în ianuarie că garanţiile de securitate negociate cu SUA şi contribuţia partenerilor europeni sunt „100% gata”, iar Kievul aşteaptă ca partenerii săi să confirme data şi locul pentru semnare.
Multe detalii ale acordului rămân însă neclare şi, ceea ce este esenţial, garanţiile de securitate depind de un armistiţiu durabil care încă nu s-a materializat, menţionează FT. Trump i-a oferit lui Zelenski garanţii de securitate pe care preşedintele ucrainean le-a descris ca fiind „asemănătoare celor din NATO”, similare angajamentului din articolul 5 al alianţei, conform căruia un nou atac rus ar declanşa o reacţie colectivă din partea aliaţilor Kievului. Zelenski a declarat că Trump a propus o garanţie de 15 ani, deşi oficialii ucraineni încearcă să o extindă la 50 de ani.
Săptămâna trecută, Zelenskyy a declarat că o armată ucraineană de 800.000 de soldaţi, susţinută cu arme şi instruire, face parte dintr-un pachet de garanţii de securitate convenit cu SUA. El doreşte să semneze acest document şi un „plan de prosperitate” postbelic pentru reconstrucţia Ucrainei împreună cu SUA înainte de a marca patru ani de la invazia rusă pe scară largă din 24 februarie, care, în opinia preşedintelui, ar putea oferi Kievului un avantaj în negocierile cu Moscova şi ar asigura sprijinul lui Trump pe termen lung.
PACE CONTRA DONBAS?
Administraţia Trump a indicat Ucrainei că garanţiile de securitate ale SUA depind de acceptarea de către Kiev a unui acord de pace care ar implica probabil cedarea regiunii Donbas către Rusia, a relatat anterior FT. Marţi, şeful NATO a făcut o aluzie asemănătoare într-un discurs rostit în parlamentul de la Kiev, unde a menţionat „alegeri dificile” pe care le-ar avea de făcut Ucraina.
Zelenski a declarat reporterilor că nu îi place ideea unui „quid pro quo”. „Mesajul meu a fost clar: semnarea garanţiilor de securitate este un act de bunăvoinţă”, a spus el.
Problema regiunii Donbas din estul Ucrainei a devenit un punct sensibil în negocieri, Kievul refuzând să cedeze o porţiune crucială de teritoriu pe care armata rusă nu a reuşit să o captureze, iar Moscova refuzând să avanseze cu orice acord de pace, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile sale maximaliste.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că armata sa învinge Ucraina pe câmpul de luptă şi este pregătită să continue până când îşi va atinge obiectivele. În ultimele săptămâni, rachetele şi dronele ruseşti au lovit infrastructura critică a Ucrainei, aruncând capitala Kiev în întuneric şi întrerupând încălzirea şi apa pentru mulţi dintre cei aproape 4 milioane de locuitori ai săi, în cea mai grea iarnă a războiului.
CE SPUNE RUSIA
Rusia a respins, de asemenea, garanţiile de securitate discutate de SUA şi Ucraina. Dmitri Medvedev, apropiat al lui Putin, a declarat luni că „aceste garanţii nu pot fi unilaterale”, potrivit TASS. „Acestea nu sunt garanţii pentru Ucraina. Sunt garanţii pentru ambele părţi: Rusia şi Ucraina. Altfel, garanţiile nu funcţionează”, a punctat el.
Moscova a declarat, de asemenea, că nu va accepta niciun armistiţiu înainte de încheierea unui acord cuprinzător pentru încetarea războiului şi că nu va accepta niciun fel de desfăşurare de trupe occidentale în Ucraina.
Washingtonul nu a făcut prea multe pentru a presa Rusia să înceteze războiul şi să negocieze în mod serios. În schimb, oficialii ucraineni şi europeni au declarat că SUA l-au presat pe Zelenski şi au spus Kievului că orice angajamente de securitate din partea administraţiei Trump vor depinde de concesii teritoriale dureroase, care să se alinieze cererilor Rusiei.
Ucraina, Rusia şi SUA au organizat luna trecută la Abu Dhabi primele discuţii de pace trilaterale. Zelenski a declarat că „punctul central al discuţiilor a fost reprezentat de parametrii posibili pentru încheierea războiului”. El a spus că delegaţiile au discutat despre rolul Washingtonului în „monitorizarea şi supravegherea procesului de încheiere a războiului şi asigurarea unei securităţi reale”. Liderul ucrainean nu a furnizat detalii, dar a spus că „reprezentanţii militari au identificat o listă de probleme” care vor fi discutate la o întâlnire viitoare.
