În timp ce poliția încă investighează furtul artefactului original din aur, petrecăreții olandezi își comandă pe bandă rulantă versiuni din plastic, perfect modelate după original. Astrid de Jong, proprietara magazinului Greet Verkleedt, spune că ideea i-a venit în mod neașteptat. Ea și soțul ei căutau un concept original pentru carnaval și se gândiseră inițial la un coif din carton. Dar cum timpul era prea scurt pentru a-l produce, au renunțat la idee. Apoi, un client a intrat în magazin purtând sub braț o replică a coifului, realizată cu o imprimantă 3D. Fără să stea prea mult pe gânduri, Astrid a decis să introducă produsul în ofertă, chiar înainte de carnaval. Succesul a fost imediat, iar comenzile au început să curgă.
„Este incredibil cât de rapid s-a răspândit vestea. Acum avem în stoc 12 coifuri și toate sunt deja vândute. Mai imprimăm câteva, dar capacitatea este limitată, pentru că fiecare coif implică 16 ore de producție”, explică Astrid pentru nltimes.nl.
În mod ironic, în timp ce autoritățile încearcă să recupereze adevăratul coif, cel fals devine un accesoriu la modă pentru carnaval. Costând doar o fracțiune din valoarea originalului – estimată la milioane de euro – replica este considerată de unii un tribut adus artefactului dispărut, iar de alții o glumă nesărată.
Astrid susține că intenția sa nu a fost niciodată să insulte România sau patrimoniul său cultural
„Știu că furtul originalului este un subiect sensibil, dar coiful nostru este doar un accesoriu de carnaval. Nu vrem să jignim pe nimeni”, declară ea.
Dacă unii clienți îl cumpără pur și simplu pentru distracție, alții sunt atrași de povestea misterioasă din spatele coifului.
Furtul său din Drents Museum din Olanda a stârnit vâlvă internațională, iar până acum poliția nu a reușit să-l recupereze. Faptul că un obiect de patrimoniu românesc devine simbol de carnaval în altă țară ridică multe semne de întrebare. Pe de o parte, popularitatea sa arată cât de impresionantă este piesa. Pe de altă parte, fenomenul scoate la iveală o realitate tristă: cultura poate fi transformată oricând într-un simplu obiect de distracție.
Al patrulea suspect rămâne în arest alte 90 de zile
Bărbatul de 26 de ani din Heerhugowaard, care a fost arestat la 20 februarie pentru furtul Coifului de la Coţofeneşti şi al brăţărilor de aur din Muzeul Drents, va rămâne în arest pentru încă 90 de zile. El este suspectat de implicare în furt, informează site-ul RTV Drenthe, conform News.ro.
Bărbatul a fost arestat ca al patrulea suspect, el fiind atunci în Obdam, în Noord-Nederland. Ceilalţi trei suspecţi – doi bărbaţi şi o femeie din Heerhugowaard – au fost informaţi anterior că vor rămâne în arest pentru încă nouăzeci de zile.
Parchetul raportează că cei patru suspecţi se află în arest, în ciuda faptului că au fost depuse mai multe obiecţii împotriva acestui lucru. Camera de consiliu a instanţei a respins aceste obiecţii.
Prima audiere publică în acest caz este programată pentru 9 mai.
Cele patru obiecte furate, Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări din aur, nu au fost încă găsite. Acestea sunt asigurate pentru o valoare totală de 5,8 milioane de euro.
Coiful de aur de la Cotofenesti este o operă de artă emblematică în România. Ea datează din jurul anului 450 î.Hr. A fost piesa de rezistenţă a expoziţiei de la Muzeul Drent. A fost asigurată pentru 4,3 milioane de euro. Coiful, care cântăreşte mai puţin de un kilogram, a fost împrumutat de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Povestea coifului este scrisă în toate manualele şcolare din România. În total, expoziţia a cuprins 673 de obiecte din România antică.
Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Deoarece operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, nu este cazul.
În 25 ianuarie, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde era organizată expoziţia „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spaţiului expoziţional şi permiţând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului. În urma jafului, au fost sustrase Coiful de aur de la Coţofeneşti (datat în secolele V-IV î.Hr.) şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României.
