Judecătoarea Curții Constituționale a României, Laura-Iuliana Scântei, a comis o gafă de proporții într-o opinie separată formulată împotriva Deciziei nr. 297 din 29 mai 2025, prin care CCR a declarat neconstituționale prevederile referitoare la publicarea online a declarațiilor de avere și interese. Într-un paragraf menit să exemplifice bune practici internaționale în materie de integritate publică, judecătoarea invocă în mod expres statul Kosovo — entitate pe care România nu o recunoaște oficial ca stat independent.
Într-un pasaj dedicat studiului OCDE privind standardele de transparență în declarațiile de avere, opinia separată menționează: „Cu excepția a trei state – Belarus, Kazakhstan și Kosovo care restricționează integral accesul publicului la declarațiile de avere ale funcționarilor publici pe motivul confidențialității informațiilor – studiul OCDE precitat evidențiază regula publicării acestor declarații […]”
Această formulare reprezintă nu doar o abatere de la poziția diplomatică oficială a României, ci și o vulnerabilizare a coerenței instituționale. Deși citarea provine dintr-un document OCDE, includerea expresă a entității „Kosovo” între „state” — fără ghilimele sau calificări suplimentare — reprezintă o eroare gravă de redactare din partea unui judecător constituțional care trebuie să fie atent nu doar la rigoarea juridică, ci și la implicațiile de politică externă ale discursului său.
Decizia nr. 297/2025 a Curții Constituționale a admis, cu majoritate, excepția de neconstituționalitate privind articolele din Legea nr. 176/2010 care reglementează publicarea online a declarațiilor de avere și de interese. Majoritatea judecătorilor au considerat că publicarea acestor documente, în forma actuală, aduce atingere nejustificată dreptului la viață privată.
În opinia separată, judecătoarea Scântei contestă vehement decizia, susținând că afectează standardele de integritate publică, încalcă jurisprudența CEDO și CJUE, dar și angajamentele internaționale ale României în materie de prevenire a corupției. Tocmai în acest context, pentru a-și susține argumentul că publicarea declarațiilor este regula și nu excepția la nivel internațional, face referirea controversată la Kosovo ca „stat”.
Această scăpare, deși tehnică la prima vedere, nu este lipsită de consecințe. România este una dintre țările membre ale Uniunii Europene care nu recunosc independența Kosovo. Orice afirmație publică, oficială sau paraoficială, ce contravine acestei politici este, de regulă, evitată cu strictețe de către oficialii statului.
În contextul în care opiniile separate ale judecătorilor CCR sunt documente oficiale, integrate în jurisprudența Curții și publicate ca atare în Monitorul Oficial, această referire ar putea stârni nelămuriri sau chiar reacții diplomatice, mai ales din partea Serbiei — partener strategic al României în regiune.
Surse din Ministerul Afacerilor Externe consultate sub protecția anonimatului au declarat că „orice referire la statutul Kosovo în documente oficiale ale instituțiilor statului român trebuie făcută cu precauție maximă, în acord cu poziția diplomatică fermă a României”.
Deciza CCR 297/2025 – Declarații de avere by florinpuscas
