Potrivit unui comunicat al Consiliului Județean Hunedoara, amfiteatrul a fost restaurat printr-un program finanțat prin POR 2014–2020 și Programul Regional Vest 2021–2027.
„Intenția noastră a fost aceea de a conserva ruina și de a permite vizitatorilor, de aici înainte, să o perceapă, să o viziteze, să aibă experiența acestui spațiu așa cum a fost timp de 100 de ani. Însă nu ne-am limitat la conservare, ci am adăugat încă un strat, cel de interpretare. În general, ruinele nu sunt explicite, nu-și spun povestea în întregime fără un ajutor. Este ceea ce vedem deasupra ruinei, structura aceasta metalică, al cărei rol este, în primul rând, de a restitui monumentului caracterul său de spațiu introvertit, întors către centru, către arenă. Rolul acestor structuri este acela de a permite publicului să asiste la reprezentații, deci de a restitui monumentului funcțiunea originară. Asta am făcut și noi aici. Este singurul monument arheologic din România care permite o astfel de recuperare a funcțiunii originare, păstrând în același timp caracterul nealterat al ruinei. Vorbim, așadar, de o intervenție complexă, care conține două straturi principale: conservarea și punerea în valoare, respectiv interpretarea”, a explicat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.
Lucrările efectuate au inclus punerea în siguranță a structurii, conservarea și restaurarea vestigiilor, reconstituirea unor elemente arhitecturale esențiale, amenajarea gradenelor și a scenei, instalarea unui sistem de iluminat arhitectural, panotaj și signaletică modernă, precum și amenajări exterioare care facilitează accesul și vizitarea monumentului.
„Au fost exprimate opinii, în spațiul public, de așa-ziși specialiști sau, pur și simplu, de comentatori de serviciu, care au ales să critice în loc să înțeleagă, să judece în loc să se informeze. Răspunsul firesc vine prin fapte, prin transparență, prin profesionalism și prin deschidere. De aceea, astăzi, vocea a aparținut celor care au gândit proiectul și l-au dus la bun sfârșit. Noi am obținut finanțarea, valoarea totală a proiectului fiind de 22 de milioane de lei, iar specialiștii și-au spus cuvântul! Am demonstrat, prin această lucrare, că atunci când știința, experiența și respectul față de istorie se împletesc, rezultatul este o intervenție de referință asupra patrimoniului cultural. Mulțumesc Institutului Național al Patrimoniului, ADR Vest, echipei de proiectare, muzeografilor și tuturor celor implicați în reușita acestui demers. Astăzi, Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa renaște, spre bucuria noastră și a tuturor celor care prețuiesc istoria”, a declarat Laurențiu Nistor, președintele Consiliului Județean Hunedoara.
Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este una dintre cele mai importante și bine păstrate construcții de acest tip din fostele provincii romane de pe teritoriul actual al României și un reper arheologic de prim rang pentru înțelegerea vieții publice din Dacia romană.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost capitala provinciei romane Dacia, întemeiată la începutul secolului al II-lea d.Hr., după cucerirea regatului dac de către împăratul Traian (106 d.Hr.).
Orașul a fost conceput după modelul coloniilor romane din imperiu, cu forum, temple, palate administrative, băi publice și amfiteatru.
Amfiteatrul era centrul spectacolelor publice: lupte de gladiatori, vânători de animale (venationes), demonstrații militare sau evenimente festive.
