Preşedintele francez Emmanuel Macron coprezidează joi, la Palatul Elysée, o reuniune a Coaliţiei Voluntarilor din care fac parte principalii susţinători militari ai Kievului, aproximativ 30 de ţări, majoritatea europene,, în prezenţa omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, în vederea construirii unui plan în vederea asigurării viitoarei securităţi a Ucrainei prin garanţii de securitate care constau într-o susţinere a armatei ucrainene terestru, maritim şi aerian relatează AFP, care prezintă aceste garanţii de securitate.
Însă implementarea acestor garanţii depinde de o ipotetircă încetare a confruntărilor armate.
« Nous sommes prêts, nous Européens, à apporter les garanties de sécurité à l’Ukraine et aux Ukrainiens le jour où une paix est signée. »
— Benjamin Haddad (@benjaminhaddad)
SUSŢINEREA ARMATEI UCRAINENE
În contextul în care Rusia cere o demilitarizare a Ucrainei, principala garanţie de securitate a Kievului este aramata ucraineană însăşi.
Armata ucraineană – de peste 800.000 de oameni – este ”cea mai experimentată armată din Europa prin forţa lucrurilor”, notează Palatul Élysée.
Ţările Coliţiei – din care fac parte de asemenea Australia, Canada şi Japonia – vor o ”consolidarea a armatei ucrainene pe termen lung (…) în privinţa volumului, forţei, finanţării şi capacităţii operaţionale” prin continuarea spijinirii achiziţionării de armament şi dezvoltării industriei ucrainene a apărării, potrivit preşedinţiei franceze.
Până la 30 iunie, europenii au furnizat ajutor militar, umanitar şi financiar Kievului în valoare de 167 de miliarde de euro, de la invazia rusă în februarie 2022, iar Statele Unite 115 miliarde.
Această susţinere vizează de asemenea o continuare a formării militarilor ucraineni în Ucraina sau în ţări europene.
Peste 130.000 de ucraineni au fost formaţi începând din 2022 în unor misiunilor europeană EUMAM (80.000_ şi britanică Interflex (56.000).
TRUPE TERESTRE
O desfăşurare a unor trupe europene pe teritoriul Ucrainei este cel mai simbolic aspect, dar şi cel mai spionos, de care Rusia nu vrea să audă.
Franţa şi Regatul Unit – ambele puteri nucleare – sau ţările baltice s-au declaratpregătite, în ultimele luni, să participe la o astfel de misiune, după încetarea confrunătrilor armate.
Însă ”cei care au batalioane mari terestre în Europa nu vor să se ducă (în Ucraina). Varşovia şi Berlinul spun, pentru moment, «nu»”, observă un cercetător independnent, Stéphane Audrand.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat o desfăşurare de ”câteva mii de oameni”.
”Aceste forţe nu au vocaţia să ţină o linie a frontului şi nici să fie angajaţi într-in conflict fierbinte, ci să semnaleze o solidaritate din punct de vedere strategic”, declara el la mijlocul lui august.
”Nu este vorba despre a creşte nivelul vioenţei, ci despre a ne afişa hotărârea de a menţine pacea”, a subliniat în ziarul Libération şi la site-ul Politico generalul francez Thierry Burkhard, care tocmai a plecat din funcţia de şef al Statului Major francez.
În opinia sa, ”regulile angajamentului vor fi, aşadar, în mod normal, de oridnul autoapărăriii”.
Volumul forţelor europene este necesar să fie ”suficient de semnificativ pentru a încarna voinţa europenilor de a susţine Kievul şi suficient de descurajator cât să convingă Rusia să nu reatace”, cu riscul de a ataca militari ai statelor membre NATO, consiceră un gradat european de rang înalt.
MARITM ŞI AERIAN
Partea maritimă prevede o supraveghere a navigaţiei la Marea Neagră, la care accesul prin strâmtorile turce a fost închis de către Ankara la începutul conflictului.
”Turcii fac parte din Coaliţia Voluntarilor şi au responsabilitatea de a face planul la Marea Neagră”, consideră şeful Statului Major al Marinei franceze, amiralul Nicolas Vaujour.
În opinia sa, ”trebuie să fie deminate” anumite zone, în vederea garantării securităţii traficului maritim.
Partea aeriană şi antiaeriană rămâne vagă atât în privinţa dispozitivelor care să fie desfăşurate şi amplasării lor – în Ucraina sau în ţări limitrofe -, cât şi în privinţa ţărilor pregătite să ia parte.
”PLASA DE SIGURANŢĂ” AMERICANĂ
Majoritatea membrilor Coaliţiei cere să existe o ”plasă de siguranţă” (”backstop” în engleză) americană, ca o condiţie a oricărui angajament din partea lor.
Preşedintele american Donald Trump ”le-a spus liderilor europeni, la Washington, în august, că este pregătit să reflecteze, că este pregătit să lucreze”, potrivit preşedinţiei franceze.
Washingtonul a exclus orice desfăşurare de trupe terestre în Ucraina, însă o susţinere americană poate compensa lupsurile europene în domeniul sistemelor de comandament şi control, de informaţii clasificate sau de apărare ssol-aer, potrivit unui gradat european de rang înalt.
Coaliţia Voluntarilor va fi condusă de la un cartier general cu sediul la Paris – pe o perioadă de un an -, după care se va muta la Londra, în anul următor, au convenit cele două capitale în iulie.
