Armata israeliană a anunţat sâmbătă că a efectuat „lovituri de amploare” în Gaza, marcând lansarea ofensivei sale intensificate asupra teritoriului palestinian devastat de război, unde mai multe zile de bombardamente intense s-au soldat cu sute de morţi, relatează AFP.
În pofida criticilor internaţionale tot mai numeroase cu privire la desfăşurarea războiului, declanşat de atacul din 7 octombrie, premierul Benjamin Netanyahu a avertizat luni că armata va intra în curând în Gaza „în forţă” pentru „a finaliza operaţiunea şi a învinge Hamas”.
La doar câteva ore după încheierea turneului lui Donald Trump în Golf, care îşi exprimase îngrijorarea cu privire la foametea din teritoriul palestinian, armata israeliană a declarat că „în ultima zi, a lansat lovituri de amploare şi a transferat forţe pentru a prelua controlul asupra unor zone din Fâşia Gaza”.
„Aceasta face parte din etapele iniţiale ale operaţiunii Carele lui Gideon şi din extinderea ofensivei în Fâşia Gaza, cu scopul de a atinge toate obiectivele războiului, inclusiv eliberarea ostaticilor şi înfrângerea Hamas”, a anunţat armata sâmbătă dimineaţa pe reţelele sociale.
După un armistiţiu de două luni, armata israeliană şi-a reluat ofensiva în Gaza la 18 martie şi a cucerit mari porţiuni din teritoriu. La începutul lunii mai, guvernul Netanyahu a anunţat un plan de „cucerire” a Gaza, pe care Israelul a ocupat-o din 1967 până în 2005, necesitând strămutarea internă a „majorităţii” celor 2,4 milioane de locuitori.
Agenţia de apărare civilă din Gaza a declarat că loviturile israeliene au ucis cel puţin 100 de persoane vineri, după ce miercuri au fost raportate peste 80 de decese şi joi peste 100 de morţi.
Atacul din 7 octombrie 2023, executat de mişcarea islamistă palestiniană Hamas, s-a soldat cu 1 218 morţi de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale. Din cele 251 de persoane răpite atunci, 57 sunt încă reţinute în Gaza, dintre care 34 au fost declarate moarte.
Represaliile israeliene s-au soldat cu cel puţin 53 119 morţi în Gaza, majoritatea civili, potrivit celor mai recente cifre ale Ministerului Sănătăţii din Hamas, pe care ONU le consideră fiabile.
Vineri, principala asociaţie israeliană a familiilor ostaticilor i-a cerut lui Benjamin Netanyahu să nu rateze o „oportunitate istorică” de a-i elibera pe cei dragi şi să „îşi unească eforturile cu cele ale preşedintelui Trump” pentru a realiza acest lucru, invocând „marea îngrijorare în lumina informaţiilor privind intensificarea atacurilor [israeliene] în Gaza”.
Cu toate acestea, prim-ministrul a insistat că numai o presiune militară sporită va determina Hamas să elibereze ostaticii.
De la 2 martie, forţele israeliene au blocat, de asemenea, intrarea în Gaza a tuturor ajutoarelor umanitare, vitale pentru cei 2,4 milioane de locuitori ai săi, ameninţaţi acum de „foamete în masă”, potrivit mai multor ONG-uri.
La finalul turneului său în Golf, preşedintele american Donald Trump, un aliat al Israelului, a declarat: „Suntem interesaţi de Gaza. Şi ne vom asigura că va fi rezolvată. O mulţime de oameni mor de foame”.
Hamas, al cărui atac fără precedent asupra Israelului la 7 octombrie 2023 a declanşat războiul, a cerut apoi SUA să facă presiuni asupra guvernului lui Benjamin Netanyahu pentru a permite intrarea ajutoarelor umanitare.
Pentru Volker Türk, Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, „acest ultim val de bombe care forţează oamenii să se mute sub ameninţarea unor atacuri şi mai intense, distrugerea metodică a unor cartiere întregi şi refuzul ajutorului umanitar subliniază faptul că pare să existe o presiune pentru o schimbare demografică permanentă în Gaza, care (…) echivalează cu epurarea etnică”.
Israelul susţine că nu există o criză umanitară în Gaza şi acuză Hamas de furtul ajutorului internaţional.
Fundaţia Umanitară Gaza, un ONG susţinut de SUA, a declarat că va începe să distribuie ajutor umanitar în Gaza în această lună, după discuţii cu oficialii israelieni.
Cu toate acestea, Organizaţia Naţiunilor Unite a exclus joi orice implicare în această iniţiativă, citând probleme de „imparţialitate, neutralitate (şi) independenţă”.
