Acțiunile în justiție au fost inițiate după ce Gazprom a redus drastic exporturile de gaze către Europa, ca urmare a deciziei președintelui rus Vladimir Putin de a impune plata în ruble. Refuzul clienților europeni de a accepta această condiție a dus la limitarea livrărilor, inclusiv prin gazoductul Nord Stream., scrie The Kyiv Independent.
Cea mai mare cerere de despăgubire, în valoare de 14,3 miliarde de euro, a fost depusă de compania germană Uniper, fostul cel mai mare client al Gazprom din Germania și co-investitor în proiectul Nord Stream 2. Uniper importa anual 20 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc.
Gazprom a răspuns prin contraproces în instanțele rusești, încercând să blocheze procedurile juridice din afara Rusiei.
Între timp, Financial Times a raportat că Matthias Warnig, fost ofițer Stasi și apropiat al lui Putin, a încercat să obțină sprijinul SUA pentru o posibilă relansare a proiectului Nord Stream 2, avariat în urma unui atac din 2022.
