Generalul Gheorghiţă Vlad a declarat, marţi, întrebat dacă un eventual atac asupra infrastructurii din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, inclusiv proiectul Neptun Deep, intră sub incidenţa Articolului 5 al NATO, că din punct de vedere juridic acest articol nu poate fi activat. „Sunt convins că într-o astfel de situaţie o să avem foarte mulţi parteneri şi aliaţi care vor fi alături de România pentru apărarea interesului naţional”, a adăugat Vlad. Potrivit şeful Statului Major al Apărării, este „datoria statului român” să îşi apere toată infrastructura şi să-şi promoveze interesele în zona economică exclusivă, investind în forţele navale române şi în „capabilităţile” Ministerului de Interne.
Generalul Gheorghiţă Vlad a fost întrebat, marţi, într-o într-o conferinţă de presă comună susţinută la Sibiu, alături de generalul american Alexus Grynkewich, dacă platformele de forare şi cablurile subacvatice din Marea Neagră aflate în zona economică exclusivă a României intră sub incidenţa Articolului 5 al NATO în cazul unui atac asupra unor astfel de infrastructuri.
„Din punct de vedere juridic, Articolul 5 nu poate fi activat în cazul Alianţei pentru apărarea zonei economice exclusive (n. red. – a României din Marea Neagră). Dar asta nu presupune şi faptul că nu ne apărăm zonele de responsabilitate. Sunt convins că într-o astfel de situaţie o să avem foarte mulţi parteneri şi aliaţi care vor fi alături de România pentru apărarea interesului naţional”, a răspuns generalul Gheorghiţă Vlad.
Şeful Statului Major al Apărării a precizat că, referitor strict la platformele care urmează să fie implementate în sectorul din Marea Neagră aflat în exploatarea Neptun Deep, „toate platformele petroliere sunt teritoriu naţional”.
„Când am discutat despre infrastructură critică, m-am referit şi la cablurile subacvatice şi la cablurile de comunicaţie, la toate conductele care sunt submarine. Este datoria statului român să îşi apere toată infrastructura şi să-şi promoveze interesele în zona economică exclusivă”, a subliniat generalul Vlad.
Acesta a adăugat că, în consecinţă, România trebuie să investească în forţele navale române, dar şi în „capabilităţile” generate de către Ministerul Afacerilor Interne.
„Pentru că, mai trebuie spus încă o dată, infrastructura critică şi protejarea infrastructurilor critice este o misiune a Ministerului de Interne. Ministerul Apărării Naţionale va acorda tot sprijinul pentru promovarea interesului naţional al României”, a conchis generalul Gheorghiţă Vlad.
Potrivit presei economice, proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare, acest moment, în România şi primul de explorare şi producţie la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, extracţia totală anuală realizată de cele două companii va fi de aproximativ 8 miliarde de metri cubi.
Perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are o suprafaţă de 7.500 km pătraţi şi se află la o distanţă de aproximativ 160 de kilometri faţă de ţărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 şi 1.000 de metri.
În urmă cu o săptămână, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara că avansul fizic al proiectului Neptun Deep este „puţin mai bun” decât graficul asumat la început şi estima că în prima jumătate a anului 2027 România „va începe efectiv extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră”.
Ministrul menţiona că prin acest proiect România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, lucru „extrem de util” şi pentru consumatorii casici, dar şi pentru companiile din ţară, în special cele care consumă foarte multe gaze naturale, precum industria petrochimică sau cea de îngrăşăminte chimice.
