Generalul (r) Virgil Bălăceanu afirmă că posibila renunţare a Administraţiei Trump la comanda NATO ar putea fi „un moment relativ critic” pentru organizaţie, dar nu insurmontabil, pentru că funcţia pe care o are SUA poate fi suplinită de către locţiilor, un amiral britanic, în contextul în care americanii nu mai vor o prezenţă consistentă în Europa.
„Informaţia că SUA se gândeşte să renunţe la comanda NATO ar putea constitui un moment, să-i spunem, relativ critic pentru organizaţie, dar în definitiv nu este insurmontabil, pentru că funcţia pe care o au americanii, a comandamentului suprem aliat din Europa şi comandant al forţelor americane, poate fi suplinită de către locţiitor, după ce la nivel NATO se va decide care stat este cel care va încadra funcţia respectivă”, a declarat, joi, pentru News.ro, generalul (r) Virgil Bălăceanu.
În opinia acestuia, ar putea fi Marea Britanie, în condiţiile în care generalul american care comandă comandamentul suprem aliat Shape are un locţiitor britanic.
„Lucrul acesta se poate lega şi de dezangajarea americană din Europa, pentru că nu mai vrea o prezenţă consistentă aici şi atunci nu mai este nevoie ca cel care este comandant al forţelor americane din Europa să fie şi comandant al comandamentului suprem aliat al NATO. Aici lucrurile nu sunt legate mai ales de actul de comandă, ci de deciziile pe care le ia comandamentul operaţional privind planurile de apărare regională şi de participare a americanilor. Dar aceste planuri, în mod sigur, vor trebui reconsiderate în funcţie de poziţia Statelor Unite, reconsiderate din punct de vedere al participării americane. Probabil americanii nu se vor exclude, dar vor avea o participare mai diminuată în punerea în aplicare a planurilor de apărare regională”, a afirmat Bălăceanu.
Generalul a explicat că, în fapt, până la urmă, raportul de forţe nu se schimbă, pentru că americanii nu se retrag din NATO.
„Americanii s-ar retrage cu o parte din efective, cu comandamente, nu ştiu dacă vor mai menţine, dar e probabil să menţină comandamentul de corp 5 de armată, cu elementele sale înaintate, din Polonia. Nu vor mai avea, probabil, până într-o 100.000 de oameni, să zicem, ci vor fi numai 50.000. Vom vedea de unde se va pleca. Se presupune că cei mai mulţi vor pleca din Germania, dar a mai existat o asemenea situaţie în primul mandat al Trump. Relaţia transatlantică rămâne însă, iar NATO rămâne în componenţa pe care o ştim”, a mai spus generalul Virgil Bălăceanu.
Timp de aproape 75 de ani a fost o responsabilitate specific americană ca un general american de patru stele să supravegheze toate operaţiunile militare ale NATO în Europa – o comandă care a început cu eroul celui de-al Doilea Război Mondial – şi viitor preşedinte – Dwight D. Eisenhower. Administraţia Trump ia acum în considerare schimbarea acestei cutume, potrivit a doi oficiali din domeniul apărării familiarizaţi cu planificarea şi unei note de informare a Pentagonului văzută de NBC News. Mişcarea este discutată ca parte a unei posibile restructurări a comandamentelor de luptă, care să ajute Departamentul Apărării să-şi reducă costurile.
Pentagonul întreprinde o restructurare semnificativă a comandamentelor de luptă şi a cartierelor generale ale armatei americane. Iar unul dintre planurile avute în vedere, au declarat cei doi oficiali din domeniul apărării, ar implica renunţarea la rolul de Comandant Suprem al NATO în Europa – cunoscut în limbajul militar drept SACEUR. Generalul care deţine acum acest rol, care este şi şeful Comandamentului european al SUA, a fost principalul comandant care a supervizat sprijinul acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei.
Principalii doi congresmeni republicani care conduc comisiile de supraveghere a Pentagonului în Congresul SUA au emis miercuri o declaraţie comună rară, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la o posibilă reorganizare a comandamentelor militare americane de către administraţia Trump, care ar putea include inclusiv o renunţare la comanda NATO în Europa, relatează Reuters.
Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa este generalul american Christopher G. Cavoli, iar adjunctul său este amiralul britanic Sir Keith Blount.
