Generalul (r) Virgil Bălăceanu, care a reprezentat România la comandamentul NATO de la Bruxelles, critică întârzierea cu care a fost pus în transparenţă decizională proiectul privind modul de doborâre a dronelor intrate ilegal în spaţiul aerian românesc, dar şi lipsa, din proiect, a unor prevederi referitoare la dronele în derivă, care zboară necontrolat şi riscă să cadă într-o zonă populată. Bălăceanu mai spune că proiectul nu face referire nici la ţintele simulate, care pot vulnerabiliza sistemul de apărare. Generalul mai remarcă lipsa de preocupare a a candidaţilor la Preşedinţie pentru „reconstrucţia rezervei Armatei Române”.
„Militarii nu sunt ascultati în deciziile politice şi nu mă refer acum la masa celor în rezervă cu problematica noastră, cu mitingul din Piaţa Victoriei şi aşa mai departe. Vorbesc de cei în activitate, vorbesc de şeful Apărării. Să realizăm totuşi că după nouă luni de zile, pentru a îndeplini misiunea de doborâre a dronelor, e nevoie de amendamente la patru legi… Avem acum în procedură de transparenţă decizională fosta Lege 257 cu privire la modul de acţiune împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spaţiul aerian al României. A mai fost în procedură Legea apărării, pentru că şi aici este o modificare, şi cred că vor fi modificate, plecând de la ceea ce prezenta şeful apărării, încă două legi de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării şi cea cu privire la regimul armelor şi muniţiilor. Legea este cea veche care avea precizări şi care sunt preluate privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care intră neautorizat în spaţiul aerian, dar avea referiri specifice la aeronavele pilotate, şi nu la modul de acţiune împotriva dronelor”, a explicat Generalul (r) Virgil Bălăceanu, şeful Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă şi fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei într-o emisiune la Prima News.
„Şi ţintele virtuale trebuie luate în considerare”
El spune că, deşi legea poate fi perfecţionată din punct de vedere al prevederilor privind modul de acţiune împotriva dronelor, punerea în transparenţă decizională a actualului proiect este „un pas înainte”.
„Ceea ce mă surprinde însă este că nu are prevederi cu privire la dronele în derivă. Noi trebuie să facem această distincţie. Sunt dronele în derivă care ar reprezenta pericolul cel mai mare pentru că ele apar în spaţiul aerian şi zborul lor nu mai este controlat. Datorită acţiunii apărării antiaeriene a ucrainenilor de pe porturile dunărene, traiectoria lor nu mai este controlată, au zbor dezordonat şi atunci pericolul de a cădea într-o zonă populată se menţine destul de mare. Am avut o asemenea situaţie, însă din fericire, a ajuns în Insula Marea Brăilei. Şi am avut o situaţie de pătrundere a unei drone care a intrat destul de adânc în spaţiul aerian al României, însă prezenţa n-a fost de lungă durată. A intrat şi a ieşit”, a spus generalul.
Potrivit lui Virgil Bălăceanu, ultimele incidente aparţin războiului electronic, cu referire la ţinte simulate.
„Pentru cei care am trăit momentele din decembrie 1989, ne amintim că ruşii au aplicat un război electronic dus către perfecţiune, astfel încât au fost ţinte aeriene extrem de dense, care la un moment dat au determinat şi folosirea rachetelor antiaeriene şi a celorlalte sisteme de apărare anteriană, însă sigur nu au avut ce să lovească. Nu am avut nici o asemenea prevedere. Sigur că o ţintă virtuală nu reprezintă un pericol legat de integritatea şi de starea fizică a cetăţenilor români, pentru că la lucrul acesta trebuie să ne gândim în primul rând, dar şi ele trebuie luate în considerare, pentru că ar exprima o vulnerabilitate în ativitatea sistemului nostru de apărare”, a punctat generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
„Nu văd o preocupare nici la candidaţii la Preşedinţie pentru Armată”
El este sceptic în privinţa aprobării proiectului în actualul Legislativ şi menţionează lipsa de preocupare a candidaţilor la Preşedinţia României pentru „reconstruţia Rezervei Armatei României”, cu referire la serviciul militar.
„Vom vedea în noul Parlament cât de preocupat este de problemele apărării, pentru că nu cred că actuala lege va ajunge în actualul Parlament. Avem extrem de multe întârzieri. Abia după nouă luni de zile, când avem situaţii evidente de punere în pericol a vieţii, integrităţii fizice a cetăţenilor români, apare acest proiect în transparenţă decizională. Pe de altă parte, nu văd o preocupare nici la candidaţii la alegerile prezidenţiale cu privire la ce vom face pentru reconstruţia Rezervei Armatei României. Apelăm la formele voluntariatului, iar o lege de pregătire a populaţiei pentru apărare este aşteptată la fel, de aproape trei ani în Parlament, introducem serviciul voluntar soldat în termen sau vom fi obligaţi, datorită apropierii de conflictul din Ucraina, unul de uzură, să reintroducem serviciul militar obligatoriu? Din punctul acesta de vedere, am speranţa că vom avea un preşedinte care să fie cu adevărat preocupat de problemele apărării, pornind de la probleme extrem de importante, care nu au fost abordate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”, a spus generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Generalul Bălăceanu speră, pe de altă parte, că România va avea un Parlament şi un Guvern mai apropiat de problemele apărării.
„Pentru că n-am vrea ca abia un scenariu care ar însemna prezenţa ruşilor la gurile Dunării să schimbe total atitudinea politicierilor şi a ţării noastre cu privire la problemele de apărare. Iată, pachetul de legi care întârzie în continuare cu privire la combaterea dronelor este un exemplu elocvent cât de târziu se mişcă lucrurile din punct de vedere al deciziilor politice care privesc apărarea şi siguranţa cetăţenilor României”, a conchis generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Luni, Ministerul Apărării Naţionale a pus în transparenţă proiectul de lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, care permite doborârea dronelor intrate ilegal pe teritoriul ţării. Proiectul prevede că vehiculul aerian care intră în spaţiul aerian national poate fi distrus de mijloace de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă, naţionale şi/sau aliate partenere.
Forţele şi mijloacele aeriene aparţinând statelor aliate sau partenere pot participa la această operaţiune, potrivit proiectului, în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte, sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanţii de securitate.
