Comisia de buget a Bundestagului, camera inferioară a parlamentului german, a acceptat în cele din urmă alocarea acestor fonduri, a căror aprobare a aşteptat luni la rând din cauza preocupărilor manifestate de cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz cu privire la situaţia bugetară a Germaniei.
Dar adoptarea definitivă de către parlamentul german a reformei frânei datoriilor, impulsionată de viitorul cancelar de centru-dreapta Friedrich Merz şi care de acum înainte va relaxa regulile bugetare pentru cheltuielile militare, a oferit guvernului o marja de manevră pentru continuarea ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.
Cele trei miliarde de euro aprobate acum se adaugă altor patru miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina deja incluse în bugetul Germaniei pentru 2025, însumând aşadar şapte miliarde de euro, cu un miliard de euro mai puţin faţă de valoarea acestui ajutor oferit Ucrainei de Germania anul trecut.
Cu aceste noi fonduri urmează să fie furnizate armatei ucrainene muniţii disponibile imediat şi arme livrabile într-o perioadă de 1-2 ani, întrucât nu au fost încă produse, în special sisteme antiaeriene Iris-T.
Comisia de buget a Bundestagului a aprobat vineri de asemenea un ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 8,25 miliarde de euro pentru perioada 2026-2029.
De la începutul invaziei lansate de Rusia în februarie 2022, Germania a furnizat Ucrainei echipamente militare în valoare de peste 28 de miliarde de euro.
Liderii statelor UE, reuniţi joi la un summit, au asigurat Kievul de continuarea sprijinului european, în contextul incertitudinii provocate de politica imprevizibilă a preşedintelui american Donald Trump, dar nu au validat un plan de ajutor militar de 40 de miliarde de euro pentru Ucraina cerut de şefa diplomaţiei UE, estona Kaja Kallas. Pentru acest plan, care ar presupune dublarea ajutorului militar european oferit Ucrainei anul acesta faţă de cel de anul trecut, statele UE ar fi trebuit să contribuie fiecare în funcţie de ponderea lor economică în blocul comunitar.
Lipsa susţinerii faţă de acest plan a determinat-o pe Kallas să ceară ca alternativă achiziţia şi furnizarea către Ucraina a două milioane de obuze de calibru mare, în valoare de circa 5 miliarde de euro. Însă declaraţia finală a summitului menţionează furnizarea „pe bază voluntară” de către statele UE a acestui sprijin în vederea aprovizionării Ucrainei cu muniţii.
