Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat miercuri că negocierile cu SUA asupra Ucrainei au inclus o discuție privind restabilirea Nord Stream, după ce ziarul german Handelsblatt a raportat că un investitor american a solicitat guvernului SUA să cumpere conducta.
Membrul CDU Bundestag Thomas Bareiss a salutat ideea într-o postare lungă pe LinkedIn în care a remarcat „cât de întreprinzători sunt prietenii noștri americani”.
„Când pacea va fi restabilită și armele vor tăcea între Rusia și Ucraina (și sperăm că asta se va întâmpla curând), relațiile se vor normaliza, embargourile vor fi ridicate mai devreme sau mai târziu și, bineînțeles, gazul poate curge din nou, poate de data aceasta într-o conductă aflată sub controlul SUA”, a scris el.
El a fost susținut de Jan Heinisch, membru al grupului de lucru pentru energie al CDU în negocierile de coaliție a partidului cu Partidul Social Democrat (SPD) de centru-stânga . „Dacă într-o zi se va găsi o pace justă și sigură, atunci trebuie să ni se permită să vorbim din nou despre cumpărarea gazului rusesc”, a declarat Heinisch pentru presa Politico.
Ce este Nord Stream?
Nord Stream este alcătuit din două conducte de gaz, fiecare conținând două conducte, care merg din nord-vestul Rusiei până la coasta de nord-est a Germaniei. În timp ce Nord Stream 2, finalizat în 2021, nu a fost niciodată pus în funcțiune, Nord Stream 1 a fost
deschis în 2011 și a furnizat gaz rusesc în toată Europa printr-o companie deținută în comun de un consorțiu care include Gazprom din Rusia și diverse companii germane, franceze și olandeze.
Nord Stream 1 a fost închis de Rusia la 1 septembrie 2022, sub pretextul că sancțiunile Uniunii Europene au făcut imposibilă din punct de vedere tehnic menținerea lui în funcțiune (acest lucru a fost negat de compania germană de tehnologie Siemens, care a întreținut turbina).
Apoi, câteva săptămâni mai târziu, pe 26 septembrie, trei dintre cele patru conducte Nord Stream au fost distruse într-un aparent act de sabotaj. Deși sabotatorii nu au fost încă identificați în mod concludent, autoritățile germane au emis anul trecut un mandat de arestare pentru un suspect ucrainean, care este încă în libertate.
Ministerul german al Economiei, controlat în prezent de Partidul Verzilor în guvernul de coaliție al lui Olaf Scholz, a respins ideea reluării importurilor de gaze rusești. Într-o declarație emisă la scurt timp după ce zvonurile despre discuțiile dintre SUA și Rusia au apărut pentru prima dată la începutul lunii martie, un purtător de cuvânt a spus: „Independența față de gazul rusesc este de importanță strategică și de apărare pentru guvernul german și va păstra asta”.
Dar Germania este pe cale să formeze un nou guvern, aproape sigur sub cancelaria liderului CDU Friedrich Merz, cu SPD ca partener de coaliție junior. Totuși, o revenire la cumpărarea de gaz rusesc – chiar și într-un viitor ipotetic când Rusia și Ucraina sunt în pace – ar reprezenta o întorsătură semnificativă pentru Germania.
Alternativa pentru Germania (AfD), la rândul său, a fost bucuroasă să vadă comentariile lui Bareiss.
„Salut faptul că un membru al parlamentului CDU caută o modalitate de a urma o politică bazată pe interese”, a declarat săptămâna trecută co-liderul partidului de extremă-dreapta, Tino Chrupalla, la postul public ZDF. „Trebuie să revenim la aprovizionarea cu gaz la prețuri accesibile din Rusia, sub controlul partenerilor comerciali implicați”.
Dar ideea a fost respinsă categoric de experții în politica energetică din Germania. „Nu cred că aceasta este o idee bună”, a declarat Claudia Kemfert, șefa departamentului de energie, transport și mediu la Institutul German de Cercetări Economice (DIW).
„Știm de mult timp că Rusia nu este un furnizor de încredere”, a spus ea pentru DW într-un e-mail. „Având în vedere războaiele de energie fosilă din întreaga lume, ar fi dezastruos
să devii din nou dependent de un agresor – din punct de vedere geopolitic, ar fi iresponsabil”.
Nu numai că, un acord ruso-american pe Nord Stream ar lăsa Germania de două ori dependentă, a adăugat ea.
Michael Rodi, profesor de drept al mediului și energiei la Universitatea Greifswald, a fost nedumerit că această dezbatere a reapărut în Germania.
„Este o discuție ciudată”, a spus el pentru DW. „Este surprinzător că ar trebui să vină de la CDU, dar nu este deloc surprinzător că Verzii iau contrapoziție”.
În afară de AfD, partidul german care din punct de vedere istoric a fost cel mai deschis să mențină legăturile cu Rusia este SPD. „Schimbarea prin apropiere” a fost sloganul cu care social-democrații au susținut o detenție cu Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece.
Fostul cancelar social-democrat Gerhard Schröder, care se descrie ca fiind un prieten personal al președintelui Rusiei Vladimir Putin, este încă șef al consiliului de administrație Nord Stream. În lunile care au urmat invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, SPD a fost atacat puternic din partea CDU pentru vechile sale conexiuni rusești și pentru rolul cheie pe care l-a jucat în negocierea acordului Nord Stream.
În 2022, Merz – pe atunci liderul opoziției – a declarat rețelei de radio Deutschlandfunk că dependența energetică a Germaniei de Rusia trebuie să se pună capăt imediat și a cerut o anchetă parlamentară cu privire la legăturile SPD cu Rusia: o astfel de anchetă, a sugerat el, „va descoperi probabil că încurcăturile SPD sunt mult mai profunde decât știm astăzi”.
Președintele german Frank-Walter Steinmeier, de la SPD, a fost chiar obligat să-și recunoască vinovăția în rolul său de ministru de externe sub Angela Merkel: „Angajamentul meu față de Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală”, a spus șeful statului în 2022. „Ne-am ținut de poduri în care Rusia nu mai credea și asupra cărora partenerii noștri ne-au avertizat”.
Deși se consideră că refacerea conductei este fezabilă din punct de vedere tehnic – estimările au estimat costul la 500 de milioane de dolari – compania Nord Stream, cu sediul în Elveția, este în prezent în negocieri de faliment, ceea ce înseamnă că conductele pot fi vândute la un preț scăzut.
Dar orice cumpărător ar miza atât pe un acord de pace cu Ucraina care să conducă la relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei, cât și pe faptul că încercările Europei de a trece la
energia regenerabilă sunt prea lente. „Dacă tranziția energetică va avea succes, nu va exista o piață mare pentru gazul rusesc”, a prezis Rodi.
„Gazele naturale fosile nu au viitor pentru noi – asta este clar”, a adăugat Kemfert de la DIW. „Ca parte a Acordului de la Paris, ne angajăm față de neutralitatea climatică, ceea ce trebuie să realizăm. Decizia de a elimina treptat combustibilii fosili a fost luată cu mult timp în urmă – acum trebuie să acționăm în sfârșit”.
Dar rămâne neclar dacă există voința politică de a trece prin tranziția energetică și de a menține independența energetică față de Rusia în viitor. Se pare că unii din următorul guvern german, cel puțin, nu sunt atât de angajați față de acesta din urmă.
