Guvernul german reacţionează astfel prin această măsură puternică împotriva aprobării de către Cabinetul israelian de Securitate a unui plan al premierului Benjamin Netanyahu vizând preluarea controlului oraşului Gaza, devastată de război şi pradă unei crize umanitare, conform News.ro.
Devine ”tot mai dificil să înţelegem” cum ar permite planul militar israelian atingerea obiectivelor Israelului în Fâşia Gaza, avertizează într-un comunicat şeful Guvernului german Friedrich Merz.
”În aceste circumstanţe, Guvernul german nu autorizează, până la noi ordine, exporturile de echipamente militare susceptibile să fie folosite în (Războiul din Fâşia) Gaza”, anunţă Merz, care plecat miercuri în mod oficial în vacanţă.
De la începutul Războiului din Fâşia Gaza, declanşat de un atac al Hamas la 7 octombrie 2023, şi până în mai, Berlinul a autorizat exportarea către Israel de armament în valoare de cel puţin 485 de milioane de euro
Aceste livrări constau în arme de foc, muniţie, piese de arme, echipamente speciale destinate armatei şi Marinei, echipamente electronice şi vehicule blindate speciale, potrivit unui răspuns recent al Guvernului german la o chestionare în Parlament.
Merz insistă în acest comunicat de vineri asupra ”îngrijorării profunde” a Guvernului german faţă de ”suferinţa continuă a populaţiei civile în Fâşia Gaza”.
”Prin ofensiva prevăzută, Guvernul israelian poartă o responsabilitate şi mai mare” în privinţa ajutării civililor în teritoriul palestinian, afirmă el, reiterându-şi apelul în favoarea unui acces complet al ”organizaţiilor ONU şi altor instituţii nonguvernamentale”.
”Guvernul german cere ca Guvernul israelian să nu mai ia, de îndată, măsuri noi în vederea anexării Cisiordaniei”, cere de asemenea cancelarul german.
Din cauza responsabilităţii istorice faţă de exterminarea a şase milioane de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania era până acum, alături de Statele Unite, unul dintre cei mai mari susţinători ai Israelului.
Astfel, spre deosebire de Franţa, Regatul Unit şi Canada, Germania nu s-a angajat să recunoască Palestina ca stat, în septembrie, la ONU.
Ministrul german de Externe Johann Wadephul a reafirmat, într-o vizită în Israel, sptămâna trecută, vechea poziţie a Berlinului potrivit căreia o recunoaştere a Palestinei poate interveni doar în urma unui proces de negocieri între israelieni şi palestinieni.
El a adăugat, îmsă, că acest proces ”ar trebui să înceapă rapid”.
Berlinul s-a opus, de asemenea, suspendării sau rezilierii Acordului de Asociere UE-Israel, care a făct obiectul unei reexaminări a Celor 27
Însă, din cauza suferinţelor tot mai mari ale palestinienior din Fâşia Gaza – unde o evaluare susţinută de către ONU a avertizat cu privire la o foamete -, presiunile asupra Guvernului lui Friedrich Merz au crescut în interiorul societăţii germane.
Potrivit unui sondaj publicat joi de postul public ARD, 66% dintre germani vor ca Guvernul german să exercite o influenţă mai mare asupra lui Benjamin Netanyahu, pentru ca acesta să schimbe politica Israelului împotriva Fâşiei Gaza.
Presa germană a scris recent despre disensiuni în interiorul coaliţiei conservatorului Friedrich Merz, în care miniştri social-democraţi cer o atitudine mai dură împotriva Guvernului Netanyahu.
Vineri, vicecancelarul social-democrat Lars Klingbeil, ministrul Finanţelor, a salutat această ”decizie dreaptă”.
”Suferinţa umanitară din (Fâşia) gaza este de nesuportat”, a subliniat el.
