”Din punctul de vedere al guvernului federal, nu prea văd o marjă pentru o extindere substanțială a bugetului” comunitar, a declarat Merz la o conferință de presă la Berlin alături de Stocker. Amândoi și-au exprimat de asemenea opoziția față de contractarea unor noi datorii comune de către UE, cum s-a procedat pentru finanțarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), planul european post-pandemie.
Cancelarul german de centru-dreapta a spus că a susținut mereu ca UE să dispună de mai multe resurse proprii pentru a reduce ponderea contribuțiilor statelor membre, dar a subliniat că, atât timp cât aceste contribuții sunt cele care trebuie să finanțeze bugetul comunitar, vor exista ”limite”.
Merz a menționat în acest sens situația bugetară dificilă a Germaniei, țară contributoare netă la bugetul UE. ”Repet ceea ce am spus ieri (la summitul UE): trebuie să reordonăm prioritățile în bugetul comunitar”, a indicat el. Guvernul său a avertizat deja că următorul buget multianual al UE, pentru perioada 2028-2034, va avea în plus povara începerii plății datoriilor contractate pentru finanțarea planului european post-pandemie.
Cancelarul german s-a referit de asemenea la riscul creșterii datoriilor în cazul unei crize financiare, cum sunt cele care apar periodic, iar aceste datorii prea ridicate riscă să îngreuneze obținerea unor noi finanțări de pe piețe în caz de criză. ”La nivel global, la ora actuală s-a ajuns la un nivel record al îndatorării statelor, îndatorării companiilor și populației. Nu este o situație sănătoasă”, a avertizat Merz.
La rândul său, cancelarul austriac a argumentat că nu toate ”provocările” pot fi rezolvate ”cu bani”. Cadrul financiar multianual nu trebuie ”să rămână la fel”, dar aceasta nu înseamnă că, dacă ar fi mai mulți bani, totul ar fi mai ușor, iar uneori se obține un ”rezultat mai bun dacă investiția este mai eficientă”, a explicat Christian Stocker.
Poziția Germaniei și a Austriei contrastează cu cea susținută, de pildă, de Spania, care cere creșterea contribuțiilor naționale la bugetul comunitar de la 1% la 2% din venitul național brut și noi emisiuni europene de datorie prin care statele UE să obțină credite pentru investiții în sectoare strategice.
Pe de altă parte, Berlinul împărtășește prioritatea Bruxelles-ului de reformare a bugetului UE în vederea simplificării și flexibilizării acestuia și pentru diminuarea birocrației, pledând în același timp pentru a da acestui buget o ”responsabilitate sporită” în domeniul securității și apărării și pentru ca acesta să devină un instrument de sprijin continuu oferit Ucrainei.
Comisia Europeană este așteptată să prezinte luna viitoare propunerile sale pentru următorul cadrul financiar multianual al UE.
