Germania şi Uniunea Europeană ar fi în plină derivă autoritară şi militaristă, potrivit şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Într-un editorial publicat vineri în cotidianul guvernamental Rossiiskaia Gazeta, ministrul rus de externe afirmă că „Germania modernă şi restul Europei se transformă într-un al patrulea Reich”, potrivit declaraţiilor preluate de agenţia de presă TASS.
Şeful diplomaţiei ruse face referire în special la declaraţiile cancelarului Friedrich Merz despre consolidarea masivă a armatei germane. „Cancelarul a cerut transformarea armatei germane în cea mai puternică forţă convenţională din Europa, aşa cum a fost înainte de cele două războaie mondiale”, scrie el în editorial.
Şeful diplomaţiei ruse menţionează, de asemenea, declaraţiile ministrului german al apărării, Boris Pistorius, care afirma într-un interviu acordat la jumătatea lunii iunie pentru Financial Times că este gata să „ucidă soldaţi ruşi”, dacă Rusia ar ataca un membru al NATO. Ministrul german a declarat în acest interviu că Berlinul renunţă la politica de reţinere militară adoptată după al Doilea Război Mondial. „Trupele germane vor fi gata să ucidă soldaţi ruşi dacă Moscova atacă un stat membru al NATO. Dacă descurajarea eşuează şi Rusia atacă, se va întâmpla acest lucru? Da”, a afirmat el.
Avertismentul lui Serghei Lavrov, referitor la perioada nazistă în care Germania era condusă de Adolf Hitler, vine cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării Actului final de la Helsinki. Acest text a lansat, la 1 august 1975, o instanţă multilaterală de dialog şi negociere între blocurile Estic şi Vestic în timpul Războiului Rece, între 1973 şi 1994, astăzi acest rol fiind preluat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), cu sediul la Viena, în Austria.
Serghei Lavrov afirmă că OSCE, slăbită şi politizată în opinia sa, ar fi astăzi incapabilă să-şi îndeplinească misiunea.
Ministrul rus critică, de asemenea, proiectul european de apărare, în special cel al preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a mobiliza 800 de miliarde de euro în numele securităţii continentului. Anunţat în martie anul trecut, planul prevede „reînarmarea Europei” cu fonduri care trebuie utilizate prioritar pentru investiţii în domeniile cu cele mai urgente nevoi, precum apărarea antiaeriană, rachetele, dronele şi sistemele anti-drone sau sistemele de artilerie.
