Moţiunea – care nu are caracter constrângător, dar care o mare valoare simbolică – a fost iniţiată de către Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori), favoriţi în sondaje în scrutinul de la 23 februarie, şi susţiniută de către Partidul Alternativa pentru Germnaia (AfD, extremă dreapta) – fără care textul nu ar fi fost adoptat.
Textul a fost adoptat cu 348 la 345 de voturi şi zece abţineri.
Moţiunea cere ca Germania să respingă la frontieră toţi străinii care nu deţin un document de intrare în regulă – inclusiv solicitanţii de azil.
Textul a fost depus în urma unei agresiuni cu cuţitul în urmă cu o săptămână, imputată unui afgan în situaţie neregulată, soldată cu doi morţi, un copil în vârstă de doi ani şi un bărbat în vârstă de 41 de ani, care a zdruncinat opinia publică germană.
Unindu-şi voturile – în deplină cunoştinţă de cauză cu extrema dreaptă AfD – CDU, partidul fostului cancelar Angela Merkel (2005-2021) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) au spart un tabu la nivel naţional în ziua în care Bundestagul comemora 80 de ani de la eliberarea lagărului nazist de exterminare Auschwitz, în Polonia, şi se reculegea în memoria victimelor celui de-al Treilea Reich.
După cel de-al al Doilea Război Mondial, partidele moderne tradiţionale au exclus întotdeauna – până acum – orice cooperare cu extrema dreaptă la nivel federal, păstrând ceea ce catalogau drept un ”cordon sanitar”.
Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz a evocat imediat o ”cezură”.
CDU-CSU s-au ”retras din centrul politic al acestei adunări”, a deplâns liderul gerupului lor parlamentar Rolf Münzenich.
Pe băncile extremei drepte, din contră, se jiubila.
”Este cu adevărat un moment istoric”, a declarat deputatul Bernd Baumann.
”O nouă eră începe aici şi acum”, iar această eră va fi condusă de către AfD, a subliniat el.
Liderul CDU Friedrich Merz, favorit în sondaje la fotoliul de la Cancelarie, a minimalizat importanţa votului.
”Eu nu caut alte majorităţi în Bundestag decât cele care se află în centrul democratic al Parlamentului nostru”, a dat el asigurări.
Dacă o astfel de majoritate nu a fost atinsă miercuri, ”o regret”, a pledat el, după ce s-a declarat pregătit să-şi facă textul să fie adoptat cu susţinerea atât de necesară a AfD.
Vineri, acest episod va avea un al doilea act, când conservatorii vor supune votului deputaţilor un proiect de lege care limitează imigraţia şi care extinde puterile poliţiei.
Înaintea votului de miercuri, cancelarul Olaf Scholz şi-a exprimat îngrijorarea faţă de o alianţă ”de neiertat” între opoziţia conservatoare germană şi extrema dreaptă.
”De la înfiinţarea Republicii Federale Germania în urmă cu 75 de ani, a existat mereu un consens clar al tuturor democraţilor în Parlamentele noastre: noi nu facem cauză comună cu extrema dreaptă”, a denunţat el.
Blocul conservator CDU-CSU susţine că nu vrea nicio alianţă deliberată cu AfD.
Friedrich Merz susţine că vrea, înainte de toate, să dea definitiv pagina politicii prtimirii migranţilor – în vigoare de zece ani în Germania -, pe care o consideră laxistă.
Peste un milion de sirieni şi affgani s-au refugiat în prima economie europeană în 2015 şi 2016 în timpul Guvernului Angelei Merkel.
Agresiunea cu cuţitul de la Aschaffenburg (sud), care se află în centrul dezbaterilor, a ancorat definitiv imigraţia în centrul campaniei electorale, eclipsând alte subiecte.
Ea are loc în urma alttor acte de violenţă implicând străini, în ultimele luni, şi anume un atac cu maşina într-un târg de Crăciun la Magdeburg (centru), soldat cu şase morţi, în decembrie, şi alt atac cu cuţitul, la Solingen, în vară, soldat cu trei morţi.
Această atmosferă este în favoarea AfD, creditat cu aproximativ 20% dintre intenţiile de vot – de două ori mai mult decât în alegerile trecute, în 2021.
Partidul de extremă dreapta rămâne însă cu mult în urma blocului CDU–CSU, creditat cu 30% dintre intenţiile de vot, dar înaintea SPD-ului lui Olaf Scholz (15%) şi Verzilor (13%).
