“În condiții de criză bugetară și economică nu strângi șurubul austerității, nu sufoci consumul, nu cauzezi falimente neplătindu-ți datoriile la timp, nu induci șomaj, sărăcie și foamete.
În mod normal, relaxezi fiscalitatea, crești colectarea taxelor, impozitelor și contribuțiilor (inclusiv prin conformare voluntară, adică, prin plata de bună voie și la timp a dărilor de către contribuabili) și reduci costurile inutile sau extravagante.
Aplici principiile din (pre)insolvență – nimic altceva.
Ce propun:
-reducerea la 30% a taxelor, impozitelor și contribuțiilor asupra salariilor și veniturilor din profesii independente; trebuie observat că o convenție cu nr. 102/1952 a Organizației Internaționale a Muncii, ratificată de România în 2009, interzice aplicarea de dări pe salariu mai mari de 50% din cuantumul său brut, deci reducerea de care vorbesc nu e doar o chestiune de politică economică și socială, este chiar o obligație internațională a României;
-tva zero pe alimente, apă, utilități, servicii de bază, educație, sănătate;
-reducerea cu 50% a accizelor pe carburanți (și, evident, eliminarea recentei creșteri cu 10% a acestor accize);
-eliminarea din facturile la utilități (energie, apă curentă sau uzată, încălzire) a oricărei taxe care relevă falimentara „luptă” cu schimbările climatice – certificate de CO2, contracte pentru diferență, tarife sau taxe de colectare a apei de ploaie, taxa pe amprenta de carbon a produselor din țări terțe față de UE;
-scutirea de impozit pe venit și de tva a familiilor cu mai mult de 3 copii minori;
-aplicarea regimului transparenței fiscale, adică, a unui impozit unic de 10% plătibil de beneficiarul real/final al oricărei întreprinderi mici sau mijlocii*;
-transferarea de la furnizor la cumpărător a obligației de plată a tva (taxarea inversă cu tva); pentru a evita marea evaziune pe tva, actualul sistem, în care furnizorul colectează și, la finalul lunii sau al trimestrului, face decontul de tva, beneficiarul va fi cel care va plăti statului tva – ul aferent**.
De unde bani în caz de relaxare fiscală?
Nu vă faceți griji.
Banii se pot colecta de la șpăguitorii (de supraviețuire sau din lăcomie), de la optimizatorii fiscali, de la corporațiile multi-naționale care externalizează ilegitim plus-valoarea realizată în România. De asemenea, bani vor putea fi făcuți și din eliminarea subvențiilor și a ajutoarelor de stat pentru corporații (nu cred că ar deranja pe nimeni dacă Mercedes sau Nokian nu ar mai primi alte ajutoare de stat de la România), precum și din eliminarea ajutoarelor militare pentru state corupte și mafiotice.
În insolvență, asta se face: uriașul sac de bani publici se coase, se leagă la gât și se utilizează exclusiv pentru costurile esențiale ale statului, iar banii colectați se alocă pentru dezvoltare și pentru plasa de siguranță socială.
*pentru o mai simplă înțelegere: în loc ca acționarul/asociatul care primește un dividend să suporte, mai întâi, un impozit pe profit de 16% și, în cascadă, un impozit pe dividend de 16%, va achita un impozit de 10% pe partea din beneficiul brut al IMM – ului care îi revine după criteriul participării la capitalul social sau după un alt criteriu contractat de acționari/asociați
evident, taxarea inversă nu va fi extinsă la consumator, ci la comerciantul responsabil cu vânzarea finală”, scrie Piperea pe Facebook.
