Procedura plasamentului accelerat către investitori instituționali (Accelerated Book Building, ABB) nu este strategia principală pentru companii de stat, ci un backup astfel încât România să nu piardă bani europeni, susține vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu.
‘În propunerea pe care am prezentat-o Guvernului (nu decizie, nu obligație) am inclus și ABB ca variantă de rezervă. De ce? Răspunsul e foarte simplu: ca să nu pierdem bani europeni. ABB nu e strategia principală, ci ca backup astfel încât să ne asigurăm că îndeplinim la termen jalonul 443 din PNRR, adică până pe 31 august 2026. Dacă reușim cu restructurarea în timp util, atunci totul e perfect. Însă dacă nu ne încadrăm în timp, atunci ABB e plasa noastră de siguranță astfel încât să nu pierdem banii europeni. Contrar opiniilor exprimate de politicienii care repetă iar și iar aceeași placă stricată, ABB este un instrument: perfect legal, rapid și sigur, folosit pe toate bursele din Europa, inclusiv de Fondul Proprietatea în România’, a scris aceasta, joi, pe pagina sa de Facebook.
Gheorghiu a prezentat avantajele și dezavantajele celor trei modalități de listare a companiilor la bursă: IPO (Initial Public Offering), metodă folosită atunci când compania intră pe bursă pentru prima dată, SPO (Secondary Public Offering) – vânzare ulterioară de alte pachete de acțiuni și ABB (Accelerated Book Building) – plasament accelerat către investitori instituționali.
Fiind vorba de companii deja listate, nu poate fi folosită metoda IPO.
În cazul SPO, durata de derulare a procedurii este mai mare, oricine poate cumpăra acțiuni iar piața poate scădea considerabil pe parcursul derulării procedurii, astfel încât prețul din momentul anunțului intenției de derulare a procedurii poate să nu mai fie valabil pe parcurs, a continuat ea.
În cazul ABB, statul mandatează una sau mai multe bănci de investiții să coordoneze tranzacția, acestea contactează simultan fonduri instituționale mari, inclusiv fonduri de pensii, licitația durează maximum 48 de ore, iar banii intră imediat în contul statului, arată sursa citată.
‘Haideți să comparăm SPO și ABB. La SPO: anunți public că listezi acțiuni, oricine poate cumpăra: cetățeni, fonduri, companii, lansezi anunțul cu 6-12 luni înainte, pregătești dosare voluminoase, e transparent și deschis, dar durează, prețul pe care l-ai anunțat azi poate să nu mai fie valabil peste un an pentru că piața poate scădea considerabil între timp. La ABB: statul mandatează una sau mai multe bănci de investiții să coordoneze tranzacția, băncile contactează simultan zeci de fonduri instituționale mari (fonduri de pensii, fonduri de investiții, bănci de investiții), le transmite oferta și îi invită să liciteze, la proceduri pot participa inclusiv fondurile de pensii la care sunt înscriși peste 8 milioane de români, le spui: ‘Listez pachet minoritar de acțiuni. Cine oferă mai mult?’, licitația durează 24-48 de ore, cel care oferă mai mult câștigă, banii intră imediat în contul statului, e rapid, toată procedura costă mai puțin și prețul e cel din piață în acel moment (nu cel de peste un an, când nimeni nu poate ști cum vor sta lucrurile de fapt)’, a explicat Oana Gheorghiu.
Aceasta a subliniat, totodată, că, în cazul ABB poate exista un discount față de prețul zilei, dar asta poate fi un dezavantaj. Pe de altă parte, dacă piața scade cu 20% în cele 12 luni cât durează oferta publică SPO, pierderile sunt mai mari decât orice discount acordat în ABB.
‘Și mai e ceva foarte important în cazul ABB: banii vin rapid și nu stau blocați într-un sertar. Ei se investesc în companie, iar aceste investiții cresc automat valoarea ei. Unde ieri dețineai 70% dintr-o companie care valora 100 milioane euro, listezi 10% prin procedura ABB, reinvestești banii și azi deții 60% dintr-o companie care valorează 130 milioane euro. Adică cu 8 milioane de euro mai mult. Deși ai cedat acțiuni, valoarea reală pe care o deții este mai mare’, a mai precizat aceasta.
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea (PSD), a susținut, miercuri, că listarea la bursă este benefică pentru companii pentru că aduce transparență și guvernanță mai eficientă, însă ”elefantul din încăpere” este modalitatea propusă de vicepremierul Oana Gheorghiu pentru listare: ABB – accelerated book building sau plasament privat accelerat.
”Doamna Oana Gheorghiu crede că a descoperit documente, deși ele au fost mereu în Secretariatul General al Guvernului. I-am spus mereu că există memorie instituțională și că trebuie plecat de la ce există deja. Listarea la bursă este benefică pentru companii pentru că aduce transparență și guvernanță mai eficientă. Însă elefantul din încăpere este modalitatea propusă de domnia sa pentru listare: ABB – accelerated book building sau plasament privat accelerat. Despre acest lucru doamna Gheorghiu nu vorbește, ocolește subiectul cu grație”, a scris el pe Facebook.
El explică ce înseamnă această procedură din punct de vedere tehnic și care sunt dezavantajele și riscurile generate de utilizarea metodei.
”Prețul, în cazul aplicării ABB, se acordă cu discount semnificativ față de prețul curent pentru a stimula interesul investitorilor, ceea ce induce un semnal negativ pentru piață; Reacția pieței secundare: vânzarea rapidă a unui pachet mare sau anunțul unui ABB poate genera presiune pe vânzare, volatilitate și pierdere de valoare de piață; Transparență redusă, prin plasamentele accelerate, este afectată încrederea investitorilor retail; Impactul pe free float și pe lichiditate: în funcție de cumpărători, se poate reduce numărul acțiunilor tranzacționate liber și se pot concentra și mai mult pachetele în portofoliile deținute de investitorii instituționali; Conflict de interese/afectarea guvernanței corporative: dacă acțiunile sunt vândute de acționari majoritari (inclusiv statul), ABB poate fi percepută ca metodă ce favorizează anumite părți, afectând protecția acționarilor minoritari. Dacă explicația a fost prea lungă vă spun simplu: prăduiești acțiunile la companiile de stat superprofitabile pe bani puțini și direct cui vrei tu. PSD nu este de acord cu așa ceva”, a transmis social-democratul.
