În cadrul conferinţei Techarena de la Stockholm, Suedia, directorii de politici publice ai ambelor companii au exprimat îngrijorări cu privire la abordarea strictă a Uniunii Europene privind reglementarea tehnologiilor precum inteligenţa artificială şi învăţarea automată.
”Există un consens larg că reglementările europene în domeniul tehnologiei sunt problematice; uneori sunt prea fragmentate, precum GDPR (Regulamentul general privind protecţia datelor), alteori merg prea departe, cum este cazul AI Act. Rezultatul final este că produsele ajung cu întârziere pe piaţă sau sunt compromise, iar consumatorii europeni au de suferit,” a declarat Chris Yiu, director de politici publice la Meta.”
Yiu a prezentat o pereche de ochelari Ray-Ban Meta care utilizează inteligenţa artificială pentru a traduce vorbirea sau pentru a descrie imagini pentru persoanele cu deficienţe de vedere, explicând că lansarea acestora a fost întârziată în Europa din cauza cerinţelor complexe de conformitate.
Meta a atras anterior atenţia asupra dificultăţilor de conformare cu legea AI, o lege de referinţă a UE care stabileşte un cadru juridic şi de reglementare pentru tehnologia AI. De asemenea, Meta a menţionat că GDPR a întârziat lansarea ochelarilor în UE din cauza utilizării datelor utilizatorilor Instagram şi Facebook pentru antrenarea modelelor AI.
Dorothy Chou, şefa politicilor publice la Google DeepMind, a subliniat că legea AI a fost elaborată înainte de lansarea ChatGPT, iar reglementările actuale nu ţin pasul cu ritmul rapid al inovaţiei tehnologice.
”Trebuie să reglementăm pentru a ne asigura că tehnologia este aplicată responsabil, dar şi să permitem industriei să prospere,” a adăugat Chou.
Presiunea Big Tech asupra reglementărilor UE
Companiile mari de tehnologie au intensificat eforturile de lobby pentru a relaxa anumite prevederi ale AI Act. Kent Walker, preşedintele afacerilor globale la Google, a declarat recent că codul de conduită al UE pentru modelele AI de uz general reprezintă ”un pas în direcţia greşită”.
Meta a anunţat că nu va adopta codul în forma sa actuală, considerând că impune cerinţe ”nefezabile din punct de vedere tehnic.”
Criticile au fost susţinute şi de vicepreşedintele american JD Vance, care a acuzat Europa că se concentrează prea mult pe reglementarea AI în loc să încurajeze potenţialul de creştere al tehnologiei.
Simplificarea reglementărilor pentru startupurile europene
Investitorii şi antreprenorii din Europa au cerut, de asemenea, un regim de reglementare mai simplificat. Antoine Moyroud, de la Lightspeed Venture Partners, a subliniat că Europa trebuie să privească ”dincolo de GDPR şi AI Act” şi să creeze poveşti de succes pentru a entuziasma publicul în legătură cu tehnologia.
În acest context, antreprenori de top din Europa, precum Patrick Collison (Stripe) şi Taavet Hinrikus (Wise), susţin crearea unui ”regim al 28-lea” în cadrul UE, oferind firmelor un cadru alternativ la reglementările naţionale ale statelor membre, pentru a facilita extinderea transfrontalieră şi a simplifica procesele de echitate şi angajare.
Această iniţiativă urmăreşte să armonizeze regulile din UE pentru a ajuta startupurile să crească mai rapid şi să atragă talente din întreaga Europă, contribuind la dezvoltarea unei pieţe digitale mai unificate.
