Președinta Comisiei parlamentare speciale ‘România fără violență domestică’, Alina Gorghiu, a pledat, miercuri, pentru abordarea violenței domestice drept ‘o problemă de siguranță publică’.
‘Există în continuare un procent relevant de femei vulnerabile în România, care nu cunosc că au posibilitatea să apeleze la instituțiile statului pentru ordin de protecție, că pot să apeleze la statul român pentru a monitoriza agresorul cu brățară electronică. Anul trecut, în primul an în care brățara electronică a existat la nivel național, aproape 5.500 de femei au avut viața salvată (…) pentru că agresorii lor au fost monitorizați prin brățări electronice. Am avut în continuare câteva mii de femei care n-au vrut acest mijloc de protecție. Sunt și un procent mic de bărbați abuzați, dar 85% din victime sunt femei. Pe locul 2 se află copiii ca victime, ca persoane vulnerabile și apoi bărbații. Una din principalele cauze ale violenței domestice, pe lângă lipsa educației, este alcoolul’, a afirmat Alina Gorghiu în cadrul evenimentului intitulat ‘Stop femicid! Dreptul de a trăi!’, organizat la Parlament.
Ea a explicat că trebuie identificată cauza comportamentului agresiv.
‘Degeaba îl bagi la pușcărie, degeaba dai ordin de protecție, dacă nu încerci să vezi care este cauza care a generat acel comportament agresiv. (…) În Europa, tema violenței domestice nu mai este de mult un tabu. În România, încă trăim cu prejudecata că e o problemă privată violența domestică. Nu e o problemă de siguranță. Vă spun cu toată răspunderea că nu o să ne numim stat civilizat până nu o să tratăm problema violenței domestice ca pe o problemă de siguranță publică. (…) Se ajunge la femicid, după un lung șir de agresiuni, după un lung șir de ordine de protecție, unele acceptate, altele respinse, după ce s-au făcut multe demersuri. Și uneori ai cazuri când femeia respectivă este trimisă acasă, femeie care mai târziu este omorâtă’, a detaliat Gorghiu.
Deputata PNL a precizat că, de multe ori, femeia victimă a violenței domestice își retrăgea plângerea.
‘Acum nu mai e posibil, am modificat legea. Nu și-o retrăgea de bunăvoie, ci pentru că era șantajată, amenințată, agresată de partenerul de acasă. (…) În majoritatea cazurilor, femeile omorâte lasă în urmă copii minori, care sunt la fel de victime ca și victima violenței domestice. Statul român, conform noii legislații, trebuie să să-i protejeze’, a adăugat ea.
Gorghiu și-a exprimat speranța ca până la sfârșitul lunii martie Camera Deputaților să adopte proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, care a trecut de Senat pe 2 februarie.
La rândul său, fostul ministru al Justiției Cristian Diaconescu a subliniat rolul educației în combaterea violenței domestice.
‘Am îmbrăcat roba de judecător. Deci, vă rog să nu-mi spuneți mie cum arată partea vătămată, pentru că în astfel de situații avem inculpat și parte vătămată, nu există martori. Cum arată partea vătămată, cu rânjetul ăluia din boxă și cu familia care o amenință din sală. (…) Elementele de educație trebuie gândite strategic’, a subliniat Diaconescu.
Senatorul PNL Cristian Niculescu-Țâgârlaș a arătat că ‘violența domestică este o tară, o rană deschisă în conștiința oricărei națiuni’.
‘Noi, ca națiune, trebuie să avem toate mijloacele necesare pentru a o preveni și combate. Sunt mai multe căi. Unul, să identificăm care este resortul principal al violenței domestice. (…) Este evident, copiii copiază comportamentul părinților. Este un comportament mimetic, involuntar. Și îl transmit mai departe ca un fel de normalitate. Deci, baza principală este educația și ceea ce vezi în cadrul familiei. (…) România și alte state au fost acuzate că suntem exportatorii principali de carne vie. Dar nimeni nu s-a uitat unde merge acest export. Și atunci, cum aș putea să opresc eu traficul de persoane, dacă la mine este ilegal și mă lupt, dar în Anglia, în Spania, în Italia, în Franța, în principalele state de destinație, este tolerat. Și acolo abuzul asupra româncelor și asupra copiilor este acceptat. (…) Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, am cerut Biroului Consiliului Europei să inițieze un demers (…), să discutăm din perspectiva țărilor de destinație și a măsurilor care trebuie luate asupra abuzatorilor finali’, a spus Cristian Niculescu-Țâgârlaș.
