Mai multe grupuri de afaceri din Grecia explorează deja modalități și alianțe pentru a obține acces la reconstrucția Ucrainei.
În ultimele zile se pare că în cadrul companiilor grecești listate la Bursa din Atena predomină o nouă ”narațiune”, care ar putea oferi o nouă dimensiune pentru cifrele pe care le-ar înregistra sectoarele implicate și, prin extensie, cotațiile lor pe bursă. Este vorba despre perspectiva care s-a deschis, deocamdată cu prudență, cu privire la sfârșitul războiului din Ucraina și reconstrucția ulterioară a acesteia, relatează Oikonomikos Tachydromos citat de Rador Radio România.
Această perspectivă a fost clar conturată de președintele și directorul executiv al grupului Aktor, Alexandros Exarchou, care vorbind pentru publicația românească The Diplomat, nu a omis, printre planurile sale pentru piața greacă, să sublinieze importanța României ca hub dinamic pentru Europa Centrală și de Sud-Est și ca „jucător” crucial pentru viitorul Ucrainei.
În sprijinul celor afirmate de Exarchou, informațiile arată că mai multe companii listate la bursa din Atena, nu doar din sectorul construcțiilor (evident favorizat), iau în considerare formarea de „alianțe” care să ofere oportunitatea obținerii unei cote, fie ea chiar și mică, din marea reconstrucție a Ucrainei. De altfel, Banca Mondială a estimat costul reconstrucției țării la o sumă de 500 de miliarde de dolari, dar există numeroși alți analiști străini care stabilesc valoarea și mai sus.
Piața românească, spun sursele, va funcționa ca o „punte” pentru extinderea companiilor grecești spre procesul de reconstrucție a Ucrainei.
Compania GEK TERNA este deja activă în România, câștigând recent două proiecte feroviare importante în țară, cu un buget total de 1 miliard de euro. Mai exact, TERNA, care participă la un joint venture cu Alstom România, a fost declarată provizoriu drept ofertantul celui mai mic preț pentru proiectarea și reconstrucția completă a liniei feroviare duble de 83 km de la Craiova la Igiroașa, care face parte din coridorul Orient/East Mediterranean.
PPC se află în discuții cu compania ucraineană DTEK pentru dezvoltarea de sisteme de stocare a energiei, după cum a dezvăluit fostul subsecretar american pentru Energie, Geoffrey Pyatt, la Forumul de la Delphi.
Prin intermediul filialei sale PPC România, PPC deține o poziție puternică în țară, construind proiecte și, prin intermediul acestora, poziționându-se pe coridorul energetic Ucraina – România – Bulgaria – Grecia.
Metlen are, de asemenea, o prezență puternică în România, cu accent pe construcția de parcuri fotovoltaice (proiecte planificate de 1.570 MW, din care 1.070 MW pentru PPC Renewables). A finalizat proiecte cu o capacitate de 230 MW, în timp ce alți 570 MW sunt în construcție, iar pentru restul proiectelor au fost comandate materialele necesare.
Compania intenționează, de asemenea, să construiască unități de stocare a energiei cu o capacitate de 500 MW și ia în considerare și posibilitatea administrării pe viitor a unei părți din parcurile fotovoltaice pe care le dezvoltă, după ce a depus la autoritățile române o cerere de autorizare pentru activitate comercială și vânzare de energie către mari utilizatori. Totodată, conform unei note informative a Ambasadei Greciei la București, aceasta are în vedere și posibilitatea furnizării de energie electrică pentru Moldova și, eventual, Ucraina prin linii de interconectare de înaltă tensiune.
Compania a primit pe 4 februarie o licență de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru desfășurarea de activități de furnizare de energie electrică pe teritoriul românesc.
Grupul AVAX a semnat, pe 31 mai, un acord cu compania irakiană Mass Group Holding (MGH), pentru construirea unuia dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa.
Centrala electrică pe gaze naturale MASS MINTIA POWER PLANT, cu o capacitate de 1.750 MW, alimentată cu gaze naturale, va fi construită în apropierea orașului Deva (județul Humedoara). Bugetul de construcție pentru proiect este de 673,5 milioane de euro, livrarea fiind programată pentru vara anului 2026. Prima turbină cu gaze a fost livrată în iunie 2024.
Cele două grupuri energetice HELLENiQ ENERGY și Motor Oil activează deja în România și probabil sunt cu ochii ațintiți și asupra Ucrainei.
HELLENiQ Renewables intenționează să dezvolte, pe o rază de 100 km în jurul Bucureștiului, patru parcuri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 211 MW (construite de către Grupul METLEN cu un buget care se apropie de 200 de milioane de euro), care vor fi extinse, într-o a doua fază, la aproximativ 600 MW. Planificarea strategică a companiei prevede dezvoltarea unei capacități instalate de peste 1 GW până în 2030.
MORE, o filială a Motor Oil, participă, cu o cotă minoritară de 49%, la un consorțiu cu Alive Renewable Holding Limited, pentru construirea a două centrale fotovoltaice cu o capacitate totală instalată de 86 MW (Buzău).
Privind imaginea în ansamblu, obținerea păcii în Ucraina ar putea aduce schimbări semnificative în ceea ce privește costul energiei pentru companii, atât la nivelul Europei, cât și la nivelul Greciei, zone care au suportat o povară semnificativă în ultimii trei ani. Anul care vine și în special rezultatele din 2026, ar putea beneficia de unele dintre avantajele posibilei detensionări a costurilor energiei asupra profitabilității companiilor listate la bursă.
Un alt scenariu care este, de asemenea, luat în considerare de către conducerile companiilor este acela că orice acord intermediat de SUA, cum de altfel se și întâmplă, ar putea favoriza companiile americane, de exemplu, prin contracte preferențiale.
Această perspectivă a fost confirmată și în ultima notă a Citigroup, care a identificat sectoarele europene ce vor beneficia de prețuri mai mici la gazele naturale. Este vorba despre Produse Chimice, Construcții, Industrie, Auto și Călătorii și Agrement.
În termeni realiști, scenariile elaborate de multe grupuri de afaceri din Europa și, în principal, din SUA sunt departe de a se realiza, deoarece mai avem mult de parcurs până la sfârșitul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, posibilitățile au crescut, ceea ce a îmbunătățit deja climatul pentru economie și piețe.
De asemenea, ideile propuse recent de președintele SUA, Donald Trump, pentru mineralele ucrainene sau construcția de infrastructură arată că o astfel de posibilitate trebuie luată în considerare, precum și implicarea corespunzătoare a companiilor rusești, reducând automat impactul pozitiv asupra PIB-ului și dezvoltării afacerilor în Europa.
Un alt front pentru care mulți manageri trebuie să se adapteze este un posibil efect deflaționist, mai ales dacă se va ajunge la o relaxare a sancțiunilor comerciale în vigoare de la începutul conflictului. Un astfel de scenariu ar fi în mod clar pozitiv pentru creșterea economică în Europa, ar oferi Băncii Centrale Europene „răgaz” de politică și ar consolida încrederea consumatorilor, favorizând în mod corespunzător sectorul de retail.
Pe lângă sancțiuni, prețul petrolului a scăzut încă de dinaintea întâlnirii Trump-Putin, iar Jim Reid, șeful pentru cercetări macroeconomice de la Deutsche Bank, subliniază într-un comentariu recent că scăderea prețului petrolului va „contribui la atenuarea îngrijorărilor legate de presiunile inflaționiste din Europa”.
În mod similar, Kaan Nazli, manager de portofoliu la Neuberger, a estimat că un armistițiu ar acționa ca un „vânt deflaționist global”, cu un impact mai puternic asupra Europei Centrale și de Est. În zona euro, spune el, ar putea reduce inflația cu 20 până la 30 de puncte de bază.
Într-o notă recentă a BNP Paribas, care se referă și la ziua de după pacea din Ucraina, investițiile care ar avea de beneficiat ar fi cele cu risc ridicat, care de obicei au performanțe sub așteptări în perioadele de criză. Dar unele active care au câștigat în timpul războiului, cum ar fi aurul și acțiunile din domeniul apărării, ar putea pierde teren.
Aurul, un refugiu sigur în perioadele de incertitudine, ar putea pierde o parte din atractivitate, în timp ce companii precum BAE Systems și Rheinmetall, care au beneficiat de cererea de echipamente militare, ar putea vedea acțiunile lor scăzând. Cu toate acestea, analiștii băncii franceze consideră că creșterea cheltuielilor militare în Europa va continua, deși într-un ritm mai lent, din cauza riscurilor geopolitice, lucru confirmat recent de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
În ciuda perspectivei pozitive, analiștii BNP Paribas rămân prudenți. Nu este clar încă dacă se va ajunge la un acord, existând și riscul ca termenii favorabili pentru companiile americane, cum ar fi contractele preferențiale pentru minerale sau arme ucrainene, să reducă impactul pozitiv asupra Europei.
