Donald Trump nu va putea forţa Groenlanda să-şi schimbe proprietarul, a declarat pentru BBC un fost consilier de vârf al preşedintelui american.
Vicepreşedintele IBM, Gary Cohn, care l-a consiliat pe Trump în domeniul economic în primul său mandat, a afirmat că „Groenlanda va rămâne Groenlanda” şi a legat necesitatea accesului la minerale critice de planurile fostului său şef pentru acest teritoriu.
Cohn este unul dintre cei mai importanţi şefi din domeniul tehnologiei din America, un lider în cursa pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale şi a calculului cuantic, şi a lucrat sub Trump ca director al Consiliului Economic Naţional al Casei Albe.
Ca semn al seriozităţii cu care liderii de afaceri tratează criza, el a avertizat că „invadarea unei ţări independente care face parte din NATO” ar fi „o măsură excesivă”.
El a sugerat, de asemenea, că recentele comentarii ale preşedintelui despre Groenlanda „ar putea face parte dintr-o negociere”.
„Tocmai am venit de la o întâlnire a delegaţiei Congresului SUA şi cred că există un consens destul de uniform atât în rândul republicanilor, cât şi al democraţilor, că Groenlanda va rămâne Groenlanda”, a spus el. Groenlanda ar fi fericită dacă SUA şi-ar spori prezenţa militară pe insulă, a spus el, având în vedere că Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic „devin o ameninţare militară din ce în ce mai mare”.
SUA ar putea, de asemenea, să negocieze un acord de „preluare” pentru rezervele vaste, dar în mare parte neexploatate, de minerale rare ale Groenlandei, a sugerat Cohn.
„Dar cred că invadarea unei ţări care nu doreşte să fie invadată – care face parte dintr-o alianţă militaristă, NATO – mi se pare puţin exagerată în acest moment”, a spus el.
Cohn a indicat că preşedintele ar putea exagera cererile sale ca parte a unei tactici de negociere – ceva ce, potrivit lui, preşedintele a făcut cu succes în trecut.
„Trebuie să-i acordăm lui Donald Trump credit pentru succesele pe care le-a avut şi pentru că a încercat de multe ori să exagereze pentru a obţine ceva într-o situaţie de compromis”, a spus el.
„A exagerat în promovarea unui lucru pentru a obţine în final ceea ce doreşte de fapt. Poate că ceea ce doreşte de fapt este o prezenţă militară mai mare şi o reducere a consumului.”
Începutul Forumului Economic Mondial de anul acesta, din staţiunea de schi elveţiană Davos, a fost umbrit de poziţia din ce în ce mai agresivă a preşedintelui faţă de teritoriul arctic, mulţi lideri politici şi de afaceri fiind alarmaţi de potenţialul impact geopolitic şi economic. Trump urmează să se adreseze delegaţilor la reuniunea de miercuri.
Deşi Cohn şi-a exprimat rezervele cu privire la unele dintre acţiunile preşedintelui, el a spus că administraţia SUA are „diverse motive” pentru ceea ce face.
El a afirmat că decizia lui Trump de a interveni în Venezuela este „o cale” de a perturba relaţiile ţării cu China, cea mai mare piaţă pentru petrolul său, precum şi cu Rusia şi Cuba.
Cohn consideră, de asemenea, că preşedintele a devenit din ce în ce mai concentrat pe importanţa mineralelor rare, menţionând că „Groenlanda dispune de rezerve considerabile” din aceste resurse.
Aceste minerale sunt esenţiale pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale (IA) şi a calculului cuantic – un alt subiect important de discuţie la Davos.
Luni, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a respins acuzaţiile conform cărora Trump ar fi justificat ameninţările sale tot mai intense la adresa Groenlandei prin faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace.
