„În Europa nu va fi numai un impact inflaţionist. Un eventual război comercial cred că va crea recesiune şi atunci lucrurile chiar se complică, pentru că, observaţi, noi deja intrăm cu datele actuale certe, pentru că aşa facem prognoza, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere. Deci, de la excedent, de la presiune inflaţionistă, intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, adică o influenţă în jos asupra creşterii preţurilor şi un impact mai degrabă negativ asupra creşterii economice. V-am spus, însă, că impactul negativ asupra creşterii economice depinde de calitatea factorilor care contribuie la creşterea economică. Anul trecut am avut o creştere masivă a consumului şi nu s-a dus în creştere economică, s-a dus în importuri. Anul acesta, chiar dacă consumul stagnează sau creşte foarte puţin, o creştere a absorbţiei banilor europeni şi a investiţiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creştere economică. În rest, ar fi câteva coordonate pe care le văd clar. Restul nu le văd clar şi nu cred că le vedeţi nici dumneavoastră care este impactul unui război comercial. Oricum, nu este bun”, a spus şeful BNR.
În ceea ce priveşte o posibilă reducere în a doua parte a anului a dobânzii de politică monetară, guvernatorul a transmis că „nu o discutăm acum”, pentru a nu crea aşteptări pe care, eventual, BNR nu le va putea acoperi.
„Şi noi o vedem (o posibilă reducere a dobânzii de referinţă începând cu vară – n. r.), dar nu o discutăm acum, pentru că sunt foarte multe încercări şi nu vrem să creăm anticipaţii pe care, eventual, ulterior, nu le putem acoperi”, a spus guvernatorul BNR.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat, luni, Raportul trimestrial asupra inflaţiei. Conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României, transmis vineri AGERPRES, rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe acest orizont de timp, iar în semestrul II va descreşte pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă.
Potrivit sursei citate, incertitudini şi riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, impactul prezumat al măsurilor fiscal-bugetare corective implementate sau adoptate până acum, iar, pe de altă parte, cerinţa consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv.
Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât, în şedinţa de vineri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
