Guvernul României a adoptat, vineri, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MAP), Hotărârea de Guvern privind aprobarea caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici pentru reabilitarea Bazinului de Apă Curată (BAC) şi a lucrărilor anexe pe râul Doftana, judeţul Prahova”. Potrivit MAP, actul normativ creează cadrul legal pentru una dintre cele mai importante intervenţii din sistemul de alimentare cu apă din zona Paltinu. Anul trecut, peste 107.000 de oameni din 14 localităţi au rămas două săptămâni fără apă potabilă, după ce turbiditatea din lac a crescut pe fondul ploilor torenţiale şi a lucrărilor de decolmatare a conductelor barajului. Apa a devenit atât de tulbure încât nu a putut fi tratată pentru a fi livrată. Incidentul a provocat un scandal la nivel naţional.
„Aprobarea acestor indicatori este un pas esenţial pentru rezolvarea unei probleme structurale vechi, ignorate ani la rând, care a devenit o vulnerabilitate critică pentru alimentarea cu apă a zonei. Vorbim despre o investiţie complexă, de siguranţă strategică, nu despre simple reparaţii. Următorii paşi sunt declanşarea procedurilor de achiziţie pentru proiectare şi execuţie şi derularea etapizată a lucrărilor, astfel încât întregul sistem să fie readus la standarde de siguranţă şi funcţionare normală”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Investiţia vizează reabilitarea completă a Bazinului de Apă Curată (BAC) Lunca Mare şi a lucrărilor anexe de pe râul Doftana, parte a sistemului hidrotehnic care asigură alimentarea cu apă pentru municipiul Ploieşti şi platforma industrială Brazi.
Bazinul de Apă Curată are rol esenţial de acumulare de apă şi de asigurare a calităţii apei brute în perioade de viituri şi turbiditate ridicată, aşa cum a fost cazul în luna octombrie a anului 2025, când aproximativ două săptămâni, peste 107.000 de oameni din 13 localităţi prahovene şi un oraş din Dâmboviţa nu au avut apă potabilă din cauza turbidităţii din lacul Paltinu, care nu a mai permis tratarea apei în condiţii de siguranţă.
Construit în anii ’80 şi pus în funcţiune în 1988, obiectivul a prezentat deficienţe structurale majore încă din primii ani de exploatare, cu degradări progresive, infiltraţii şi riscuri reale de pierdere a capacităţii de stocare, fapt care a impus funcţionarea cu restricţii timp de peste 15 ani, explică reprezentanţii ministerului.
Potrivit acestora, în paralel cu acest demers de investiţie structurală pe termen mediu în Bazinul de Apă Curată, pentru lunile următoare legate de lucrările de la Paltinu, la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Române” a fost declanşată intervenţia în regim de urgenţă pentru realizarea unui by-pass al conductei pe o lungime de aproximativ 200 de metri, din totalul de peste 1,5 kilometri ai conductei de aducţiune, precum şi lucrări de stabilizare a infiltraţiilor din BAC, realizate cu forţe proprii ANAR.
„Intervenţiile vizează zonele în care conducta este spartă şi se înregistrează cele mai mari pierderi de apă, fiind concentrate în punctele cu risc maxim pentru funcţionarea sistemului. Lucrările de reparaţii şi stabilizare sunt deja în curs de execuţie şi vor fi finalizate într-un termen estimat de aproximativ o lună, având ca obiectiv reducerea riscurilor imediate şi asigurarea continuităţii alimentării cu apă până la implementarea investiţiei majore”, precizează MAP.
Sursa citată menţionează că proiectul de reabilitare include intervenţii tehnice complexe: etanşarea cuvei de retenţie prin geomembrană de înaltă densitate, realizarea de ecrane de palplanşe pentru stoparea circulaţiei apelor subterane, reabilitarea şi modernizarea conductei de aducţiune pe o lungime de 1.450 de metri, refacerea şi modernizarea elementelor hidrotehnice, precum şi implementarea unui sistem de monitorizare a tasărilor prin foraje piezometrice. Potrivit specialiştilor MAP, scopul este readucerea obiectivului la parametri normali de siguranţă structurală şi funcţională.
Valoarea totală a investiţiei este de 115,766 milioane lei (inclusiv TVA), iar durata estimată de execuţie a lucrărilor este de 24 de luni.
Anul trecut, peste 107.000 de oameni au rămas, timp de două săptămâni, fără apă potabilă, după ce turbiditatea din lacul Paltinu a crescut pe fondul ploilor torenţiale şi a lucrărilor realizate pentru decolmatarea conductelor barajului de la Paltinu. Apa a devenit atât de tulbure încât nu a putut fi tratată pentru a fi livrată. Incidentul care a afectat 13 localităţi din Prahova şi un oraş din judeţul Dâmboviţa a provocat un scandal la nivel naţional.
Unii au cerut demisia ministrului Mediului, Diana Buzoianu, aceasta anunţând că nu pleacă din funcţie şi explicând că instituţiile aflate în subordinea Administraţiei Naţionale Apele Române nu au transmis ministerului şi nici primăriilor date privind riscurile ca populaţia să rămână fără apă şi nici nu au informat că este posibil să nu poată gestiona situaţia.
La sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, Administraţia Naţională „Apele Române” anunţa că au fost făcute intervenţii tehnice la Barajul Paltinu, pentru stabilizarea şi readucerea în parametri de funcţionare a sistemului de alimentare cu apă. În cadrul acelei etape, au fost repornite ambele hidroagregate de la joasă adâncime ale Hidroelectrica, în condiţii strict controlate. Evacuarea controlată către lacul de acumulare Voila a fost iniţiată numai după scăderea turbidităţii, aşa încât alimentarea cu apă către populaţie a putut fi reluată în condiţii de siguranţă.
ANAR avertiza, însă, că, pe termen mediu, este „inevitabilă” o intervenţie majoră la barajul Paltinu, care va include repunerea în funcţiune a echipamentelor golirii de fund, precum şi alte proceduri necesare pentru utilizarea sigură şi sustenabilă a acestei surse de apă pe termen lung.
Conform ANAR, Barajul Paltinu reprezintă o construcţie de importanţă strategică pentru judeţul Prahova, realizată într-o perioadă în care soluţiile inginereşti au fost adaptate unui relief dificil şi unui regim hidrologic complex. Unicitatea sa constă atât în rolul multiplu – alimentare cu apă, producere de energie şi apărarea împotriva inundaţiilor – cât şi în modul specific de exploatare şi întreţinere necesar pentru a răspunde cerinţelor actuale.
