Impozitele foarte mici, necorelate cu valoarea proprietăţilor şi cu rata inflaţiei, „disproporţiile majore în impozite de la o localitate la alta” şi gradul redus de încasare sunt printre motivele are au stat la baza deciziei Guvernului de a majora impozitele locale. Executivul aminteşte că, la nivel guvernamental, s-a discutat de ani de zile despre reforma implementată din 2026, însă deciziile au fost amânate de către „mai multe echipe guvernamentale”.
Guvernul explică, într-un comunicat dat publicităţii duminică, motivele care au stat la baza deciziei de majorare a impozitelor pe proprietate:
1.România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene. Doar 0,55 % din PIB, faţă de 1,85 % media UE.
2. Existau disproporţii majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii în cazul persoanelor fizice.
3. Gradul de încasare era redus şi impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei. Peste o treime din impozite nu erau încasate.
„Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta. Reforma impozitării proprietăţii a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum şi prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută şi în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană. Deşi angajamentele au fost luate în anii anteriori şi discuţiile despre impozitarea în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale”, argumentează Guvernul.
Potrivit acestuia, „lipsa asumării răspunderii” în ceea ce priveşte taxele locale „a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 şi 5 – între 300 şi 500 milioane de euro) şi a agravat lipsa de performanţă în administraţia locală şi acumularea unor dezechilibre bugetare”.
„Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiţionalităţii macroeconomice şi validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziţie şi a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum şi încasarea fondurilor europene”, explică Executivul contextul în care s-a decis majorarea impozitelor locale.
În ceea ce priveşte termenul foarte scurt pentru intrarea în vigoare a legii, de doar două săptămâni, Guvernul spune că această situaţie „a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităţilor administraţiei publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor şi a elementelor de competenţă locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenţă decizională”. Timpul scurt pentru implementarea modificărilor a generat, de altfel, sincope în implementare, sincope precum problemele în accesarea platformei ghişeul.ro, erori de calcul al deciziilor de impunere sau diferenţe de aplicare între o localitatea şi alta.
În prezent, autorităţile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncţionalităţi, precizează Guvernul.
