Mecanismul utilizat în mod tradiţional pentru impozitarea autovehiculelor, care ţine cont de capacitatea cilindrică a motorului, este păstrat în noua lege care reglementează stabilitatea taxelor pe proprietate. În ceea ce priveşte impozitarea autovehiculelor cu motor hibrid, Guvernul explică faptul că o diferenţiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, potrivit observaţiilor Comisiei Europene, iar ajustarea criteriilor în funcţie de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului stabilit în cadrul Panului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Sistemul de impozitare a autovehiculelor a fost construit pe baza unui criteriu administrativ stabil şi uşor de aplicat, respectiv capacitatea cilindrică a motorului, exprimată în fracţiuni de 200 cm³. Acest mecanism, utilizat în mod tradiţional, a fost menţinut ca structură de bază pentru a asigura continuitate, predictibilitate şi aplicare uniformă la nivelul autorităţilor locale. Autorităţile erau pregătite, software-urile lor erau adaptate la aceste tipuri de calcule legate de capacitatea cilindrică a motorizării”, explică Guvernul duminică, într-un document în care detaliază măsurile privind majorarea impozitelor pe proprietate, cauzele are au stat la baza acestei decizii şi impactul lor.
Potrivit Executivului, în cadrul reformei aferente jalonului PNRR M59, nu a fost modificată arhitectura sistemului, ci valorile aplicabile fiecărei fracţiuni de 200 cm³. Aceste valori au fost diferenţiate în funcţie de norma de poluare Euro a vehiculului, astfel încât impozitarea să reflecte impactul diferit asupra mediului al vehiculelor cu aceeaşi cilindree, dar tehnologii diferite. Prin această abordare, vehiculele încadrate în norme Euro mai vechi suportă valori mai ridicate pe fracţiune, în timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiază de valori mai reduse sau de creşteri temperate ale impozitului. Diferenţierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european şi uşor verificabile, fiind compatibilă cu cerinţele de politică publică asumate prin PNRR.
„În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu şi orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puţin poluante, fără introducerea unei taxe noi şi fără riscuri administrative”, argumentează Guvernul.
Diferenţele în ceea ce priveşte impozitarea autoturismelor hibrid au fost implementate a urmare a comentariilor Comisiei Europene, care a explicat că o diferenţiere bazată exclusiv pe categoria „hibrid” nu este suficientă, iar ajustarea criteriilor în funcţie de pragul de CO₂ a fost necesară pentru validarea jalonului din PNRR.
„Jalonul M59, în accepţiunea COM, vizează internalizarea costului de mediu şi orientarea fiscalităţii către emisii reale. În această logică, categoria generică „vehicul hibrid” nu este acceptată automat ca proxy pentru emisii scăzute, ci trebuie să ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO₂”, mai explică Guvernul.
Numeroşi proprietari de autovehicule cu motor hibrid şi-au exprimat pe reţelele de socializare nedumerirea cu privire la impozitele mari pe are trebuie să le plătească pe maşinile lor, comparativ cu taxele pe care le-au plătit în trecut sau la care s-au aşteptat atunci când au ales că achiziţioneze astfel de autovehicule.
