Guvernul îşi asumă, luni, de la ora 19.00, răspunderea pe cel de-al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar.
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului este programată luni, 1 septembrie, de la ora 19:00.
Termenul pentru depunerea amendamentelor este luni, până la ora 9:00.
Coaliţia va dezbate, luni, de la ora 12.00, amendamentele pe care parlamentarii le vor depune la pachetul de legi pentru care Executivul îşi va angaja răspunderea, iar la ora 16.00 este programată o şedinţă de Guvern pentru adoptarea amendamentelor care vor fi agreate.
Pachetul cuprinde măsuri pe cinci segmente – pensiile magistraţilor, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanţate – ASF, ANCOM şi ANRE şi componenta de fiscalitate-insolvenţă.
Au fost aprobate, în şedinţa de Guvern de vineri, următoarele proiecte:
Prevederile acestora au fost explicate de către premierul Ilie Bolojan şi mai mulţi miniştri.
Referindu-se la pensiile magistraţilor, premierul Ilie Bolojan a afirmat, vineri, după şedinţa de Guvern, că proiectul de lege ”rezolvă două dintre cele trei probleme majore care ţin de partea de eficienţă şi de echitate a acestui domeniu, respectând independenţa justiţiei”.
Prima dintre ele este vârsta de pensionare.
”Acest proiect prelungeşte vârsta de pensionare la vârsta standard, deci până la 65 de ani, şi acordă o perioadă tranzitorie, în aşa fel încât vârsta de pensionare să crească treptat în următorii 10 ani”, a precizat premierul Bolojan.
Cel de al doilea aspect cuprins în proiect este valoarea pensiei în magistratură.
”În formula propusă de lege, pensia în magistratură nu va putea depăşi 70% din valoarea ultimului salariu, ceea ce, oricum, este cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, dar este una mult mai echitabilă şi mai apropiată de realitate”, a precizat premierul.
Acesta a afirmat că pe viitor trebuie rezolvat şi problema unui stem de salarizare clar în magistratură.
”Pe actualul sistem de salarizare interpretabil, am avut peste 23.000 de procese generate de magistraţi legate de salarii şi de diferite aspecte care ţin de discriminare, inechităţi, calcule procentuale, s-a ajuns în situaţia ca statul român să plătească peste 2 miliarde de euro diferenţe salariale suplimentare. Şi mai sunt, încă, cam tot atâtea sume care trebuie achitate în perioada următoare”, a explicat Bolojan.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a explicat, în aceeaşi conferinţă de presă, că pachetul legislativ pentru sănătate ”vine să reaşeze multe componente importante din sistemul de sănătate”.
Principalele modificări aduse se referă la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară şi medicină de ambulatoriu de specialitate.
O altă modificare importantă se referă la regândirea indicatorilor de performanţă şi de reevaluare anuală pentru managerii unităţilor sanitare, dar şi pentru mpdul de ocupare a funcţiilor de conducere pentru secţiile clinice din spitalele publice din România.
”Mai exact, în secţiile clinice, şefii de secţie nu vor mai fi numiţi direct de către universităţi, ci ei vor ocupa poziţia de conducere printr-un concurs. Sigur, ţinând cont că discutăm despre o secţie clinică cu profil universitar, cu profil educaţional, de cercetare şi aşa mai departe, este absolut necesar ca şeful secţiei să fie un cadru didactic, pentru că el poate coordona toate aceste activităţi, pe de o parte, şi, pe de altă parte, nu se pune problema de a separa rolul universităţilor de medicină în spitalele clinice din România”, a precizat ministrul Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, ocuparea poziţiei de şef de secţie se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanţă, care vor fi evaluaţi, la rândul lor, anual, de către Comitetul Director al unităţii sanitare.
O altă modificare importantă se referă la medicina primară, şi anume modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, iar 80% din buget va fi decontat în funcţie de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează şi le raportează în sistemul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
O altă măsură se referă la modul în care se alocă influenţele salariale în unităţile sanitare publice. Acestea vor fi alocate direct proporţional cu numărul de servicii şi cu metodologia criteriilor de performanţă, care va fi elaborată prin Hotărâre de Guvern.
”Pe scurt, atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăşi anvelopa alocată pentru serviciile medicale, va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului alocat pentru influenţe, spitalul fiind, în această situaţie, motivat să desfăşoare mai multe servicii, astfel încât să acopere acel buget care se ajustează negativ”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Rogobete a anunţat şi că se doreşte pentru ambulatoriile de specialitate creşterea programului de lucru – acolo unde se poate, unde există resursă umană.
De asemenea, se măreşte procentul pentru clawback, atât pentru medicamentele generice cu 0,6%, cât şi pentru cele inovative cu 1,7%.
Secretarul general al Guvernului, Radu Oprea, s-a referit la reforma în companiile de stat.
”Am venit cu câteva modificări la Legea 109, pentru a aduce la realitatea societăţii româneşti de astăzi, a unor indicatori de performanţă şi mai ales a remuneraţiilor pe care le primesc astăzi cei care sunt în consiliile de administraţie, membrii executivi-neexecutivi, inclusiv a managementului companiilor”, a declarat Radu Oprea.
Acesta s-a referit la o reaşezare între ponderea indicatorilor financiari şi indicatorilor nefinanciari.
”Deci, indicatorii de performanţă îşi schimbă ponderile, 50-75% indicatorii de performanţă financiari şi 25-50% cei nefinanciari”, a declarat Oprea.
Proiectul prevede, de asemenea, scăderea numărului de membri în consiliile de administraţie, de la şapte la cinci, de la cinci la trei şi, de asemenea, reducerea indemnizaţiilor în procente semnificative.
”Spre exemplu, unde membrii neexecutivi ai consiliilor de administraţie pot primi maxim două salarii, o indemnizaţie compusă din până la maxim două salarii medii brute pe ramură, conform datelor INS, membrii executivi până la maxim trei salarii medii brute. Şi aici intervine un element de noutate, componenta variabilă este plafonată la maxim două salarii medii brute pe an, o singură dată pe an”, a explicat secretarul general al Guvernului.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, s-a referit la proiectul de lege care vizează reforma fiscală, a insolvenţei.
”România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene din septembrie şi octombrie cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăşi această perioadă economică dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR, în varianta iniţială acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârşit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvenţă, de modul în care tratăm şi respectăm contribuabilii, reguli noi în privinţa colectării ANAF”, a explicat ministrul Finanţelor.
El a explicat că pachetul 2 ”reuşeşte să rezolve nişte probleme structurale legate de modul în care colectăm bani publici, de modul în care tratăm firmele în insolvenţă, de modul în care tratăm eşalonările, regândim eşalonările la nivelul ANAF-ului, astfel încât să fie corecte”.
”O măsură foarte importantă este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companii româneşti şi companii străine, le trata pe toate la fel. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaţionale care sunt sensibile, vorbim de cheltuieli de management, vorbim de consultanţă, vorbim de proprietate intelectuală, şi atrage atenţia asupra unei mai bune monitorizări a acestor cheltuieli”, a explicat Nazare.
Şeful Cancelariei, Mihai Jurca, s-a referit la reforma autorităţilor de reglementare.
”Vine cu trei propuneri destul de simple. Până la finalul lunii octombrie, conducerile ASF, ANRE şi ANCOM vor trebui să vină în cadrul structurilor parlamentare cu propuneri de reducere a organigramei cu 10% pentru posturile de specialitate şi cu 30% pentru posturile suport din cadrul fiecărei structuri”, a precizat Jurca.
De asemenea, se impune reducerea indemnizaţiilor conducerii acestor structuri cu 30% şi tot cu 30% a indemnizaţiilor şi a salariilor personalului.
Această propunere va trebui făcută până în data de 30 octombrie.
O ultimă măsură pe care legea o prevede este stabilirea unui cuantum maxim pentru bonusurile pe care conducerile companiilor le pot oferi.
”Stabilim un cuantum de maxim două salarii brute pentru aceste bonusuri şi, sigur, ele se pot şi se vor acorda în situaţia atingerii unor indicatori de performanţă şi în situaţia în care există condiţii bugetare corecte la nivel naţional”, a mai declarat Mihai Jurca.
Acest pachet ar fi trebuit să cuprinsă şi măsuri de eficientizare a administraţiei locale, dar coaliţia nu a convenit asupra acestora, proiectul fiind amânat.
Guvernul şi-a asumat, în 7 iulie, răspundere pe primul pachet de măsuri fiscal-bgetare pentru reducerea deficitului, iar parte dintre prevederi au intrat în vigoare la 1 august.
Al doilea pachet ar fi trebuit adoptat mult mai repede, însă a fost amânat din cauza neînţelegerilor din coaliţie.
CE PREVEDE CONSTITUŢIA CU PRIVIRE LA ASUMAREA RĂSPUNDERII GUVERNULUI
Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
