Părul ei negru, până la umeri, este aranjat cu grijă, iar portretul pare realizat într-un studio foto. În partea de jos a afișului, scris cu roșu, se menționează o „Recompensă de un milion de dolari hongkonghezi”, însoțită de un număr de telefon din Marea Britanie. Instrucțiunea pentru a câștiga această sumă, aproximativ 95.000 de lire sterline, este clară: „Furnizați informații despre această persoană căutată și despre infracțiunea aferentă sau duceți-o la ambasada Chinei”.
Femeia din fotografie stă chiar în fața clădirii respective și tremură când se uită spre aceasta. Este vorba despre o construcție impunătoare, fostă Monetărie Regală, pe care China dorește să o transforme într-o nouă mega-ambasadă la Londra, înlocuind astfel vechiul sediu mult mai mic pe care îl ocupă din 1877. Noua clădire, situată vizavi de Turnul Londrei, este deja păzită de agenți de securitate chinezi și înconjurată de camere de supraveghere.
„Nu am fost niciodată atât de aproape”, recunoaște Carmen Lau, tânăra din fotografie, în vârstă de 30 de ani, care a fugit din Hong Kong în 2021, când autoritățile au început să aresteze activiștii pro-democrație. Ea susține că Marea Britanie nu ar trebui să permită „regimului autoritar” al Chinei să stabilească noua ambasadă într-o locație atât de simbolică. Carmen este îngrijorată că o ambasadă atât de mare ar putea fi folosită pentru hărțuirea oponenților politici, ba chiar pentru reținerea acestora în interiorul clădirii.
Pe lângă aceste temeri, disidenții se îngrijorează și că amplasarea foarte aproape de districtul financiar al Londrei ar putea facilita spionajul. Localnicii, la rândul lor, se opun planului din motive de securitate. Deși consiliul local a respins anterior proiectul, decizia finală aparține acum guvernului britanic, iar miniștrii de rang înalt au indicat sprijin, cu condiția efectuării unor ajustări minore.
China a achiziționat Royal Mint Court în 2018, pentru 255 de milioane de lire sterline. Zona are o bogată istorie: peste drum se află Turnul Londrei, construit parțial de William Cuceritor, locul unde au trăit regi și regine timp de secole. Planul prevede un centru cultural și locuințe pentru 200 de angajați, dar în subsolul clădirii, în spatele ușilor securizate, există încă camere al căror scop nu este dezvăluit.
„Îmi este ușor să-mi imaginez ce s-ar întâmpla dacă aș fi dusă la ambasada Chinei”, spune Carmen. Îngrijorările ei nu sunt nefondate: în 2022, un protestatar pro-democrație din Hong Kong a fost târât în curtea consulatului chinez din Manchester și bătut, iar poliția britanică a intervenit pentru a-l salva.
În 2019, Hong Kong a fost scena unor proteste masive cauzate de tentativa guvernului de a introduce o lege care să permită extrădarea cetățenilor către China continentală. Ca răspuns, autoritățile chineze au impus o lege ce obliga toți oficialii aleși din Hong Kong să depună un jurământ de loialitate față de China. Carmen, care era atunci consilier districtual, a preferat să demisioneze.
Ea susține că a devenit ținta urmăririi de către mass-media de stat chineze. Ziarul Ta Kung Pao, controlat de guvernul central chinez din Beijing, a publicat un articol pe prima pagină, acuzând-o pe ea și pe colegii săi că organizau petreceri în birourile consiliului.
