Peste 700 de producători din Harghita sunt înregistrați în sistemul agriculturii ecologice, majoritatea producând furaje certificate, pe suprafețe însemnate de pajiști de înaltă calitate.
Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană(DAJ) Harghita, Romfeld Zsolt, a declarat marți, pentru AGERPRES, că majoritatea producătorilor care au certificare ecologică sunt înregistrați cu pajiști de înaltă calitate și produc furaje ecologice, pe o suprafață de aproximativ 37.000 de hectare, reprezentând circa 10% din totalul pajiștilor din județ.
Furajele ecologice produse pe aceste suprafețe sunt utilizate atât în fermele certificate bio, cât și și în cele convenționale, în special pentru producția de lapte.
‘Producția ecologică din România este reglementată prin Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice, un plan pus la punct de către Ministerul Agriculturii și are în vedere asigurarea hranei de calitate pentru populația României și nu numai, protejând în același timp mediul, utilizând sustenabil resursele naturale, locale, existente în fiecare zonă unde sunt acești producători și alimente certificate ecologic cu valoare adăugată mare’, a explicat Romfeld Zsolt.
Potrivit sursei citate, producția ecologică implică și costuri mai ridicate față de cea convențională, în principal din cauza procedurii de certificare și control, aceste cheltuieli fiind parțial compensate prin subvenții acordate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.
‘Din cauza certificării și a respectării condițiilor, au cost de producție mai mare decât cele convenționale și este necesar, adică absolut obligatoriu să valorifice pe o piață mai scumpă, având în vedere costul. În schimb, se formează o cultură a consumului produselor ecologice și este o cerință generală, dar oamenii, din experiență știm, că toți ar mânca bine, dar la aceeași preț’, a explicat șeful Direcției pentru Agricultură Harghita.
Romfeld Zsolt a subliniat că rentabilitatea este atinsă, în general, pentru suprafețe de peste două hectare.
Producătorii care intră în sistemul ecologic trebuie să își asume un angajament pe termen lung, de aproximativ șapte ani, care include perioada de conversie, de doi sau trei ani, și cea de menținere a certificării, de cinci ani.
În acest interval, ei sunt supuși controalelor periodice și trebuie să respecte condițiile impuse, inclusiv menținerea suprafeței declarate.
Directorul Direcției pentru Agricultură Harghita a spus că există producători care nu își mai reînnoiesc certificarea, după expirarea perioadei, invocând considerente economice, dar sunt și producători care își măresc suprafețele certificate.
Deși numărul producătorilor este ridicat în Harghita, segmentul prelucrării este destul de redus, în județ existând în jur de 12 unități de procesare și comercializare a produselor ecologice.
Printre acestea se numără trei unități care produc lactate certificate ecologic, precum și câteva care produc plante medicinale sau condimente.
Un alt sector al agriculturii ecologice din Harghita îl reprezintă apicultura, în județ deținând certificare un număr de 22 de apicultori, care au peste 4.000 de familii de albine.
‘Avem produse apicole ecologice, care se comercializează și în județ, și în afara județului, și chiar și la export. Aici vorbim atât de miere, cât și de propolis, polen, și alte produse apicole și derivate din aceste produse’, a declarat Romfeld Zsolt.
El a subliniat că această activitate ecologică din Harghita este practicată de ‘apicultori responsabili’, care amplasează stupinele în zone montane cu pajiști de înaltă valoare și biodiversitate ridicată, majoritatea situate la peste 800 de metri altitudine.
Din cauză că aceste pajiști sunt situate în zone montane izolate, nu a pătruns agricultura tradițională, iar biodiversitatea s-a păstrat, existând certitudinea că producția de miere este ecologică.
Reprezentantul Asociației Apicultorilor și Cavalerilor Mierii din Odorheiu Secuiesc, Hatos Gyorgy, a precizat, pentru AGERPRES, că eticheta cu certificarea BIO este avantajoasă în special pentru producătorii care vând en-gros, unde pot obține prețuri mai bune.
Pentru cei care comercializează direct, diferența de preț, pe care a estimat-o la 20-30%, nu acoperă întotdeauna costurile certificării.
Hatos Gyorgy a vorbit și despre dificultățile înregistrate în acest sector în ultimii ani, generate de condițiile meteo, dar și de dificultățile în valorificarea mierii, despre care a spus că ‘este un produs de lux’.
El a adăugat că interesul pentru certificarea ecologică nu a crescut în ultimii ani, numărul apicultorilor din Harghita care activează în domeniu rămânând relativ constant.
Produsele ecologice pot fi recunoscute după sigla oficială europeană — o frunză verde formată din stele — și prin mențiunile ‘eco’ sau ‘bio’ pe ambalaj, care atestă certificarea ecologică.
