<div class=""
În motivarea hotărârii, instanța a invocat dreptul reclamantei de a-și exercita autonomia personală și de a-și determina propria identitate de gen, subliniind că „aspectele învederate de către partea reclamantă în cererea de chemare în judecată, respectiv consecvența manifestărilor specifice sexului masculin, atât comportamentale, cât și de ordin biologic, sunt reflectate de actele medicale și planșele foto atașate la dosar”. Un element esențial al probelor prezentate l-a constituit un raport de evaluare psihiatrică, care confirma diagnosticul de „disforie de gen”, reclamanta identificându-se în mod persistent cu sexul masculin.
Judecătorul a subliniat că „din coroborarea înscrisurilor atașate, respectiv planșe foto, reiese fără dubiu caracterul persistent al comportamentului masculin și faptul că se simte confortabil dacă în societate este percepută ca bărbat”.
Instanța a făcut trimitere la art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează dreptul la viață privată și autonomie personală, susținând că recunoașterea identității de gen reprezintă un aspect fundamental al acestui drept: „În domeniul art. 8, în care noțiunea de autonomie personală este reflectată, sfera personală a fiecărui individ este protejată, inclusiv dreptul fiecăruia de a-și stabili detaliile identității sale de ființă umană”.
În continuarea motivării, instanța a citat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a subliniat că, în cazuri similare, nerecunoașterea identității de gen poate crea vulnerabilitate și anxietate, afectând profund viața privată a persoanei în cauză. „Curtea a afirmat că se poate produce o atingere gravă adusă vieții private atunci când un conflict între realitatea socială și drept plasează persoana transsexuală într-o situație anormală, care îi generează sentimente de vulnerabilitate, umilință și anxietate”.
Un alt argument important adus în discuție de către instanță a fost dreptul la autodeterminare, care permite unei persoane să pretindă respectarea propriei identități, fără a fi condiționată de proceduri medicale invazive (fără operație de schimbare a sexului, n.r.): „Tendința Curții este de a include transgenderismul în categoria actelor de autodeterminare asupra corpului, care fac obiectul dreptului la autodeterminare, adică dreptul la respectarea alegerilor referitoare la corpul său”. Instanța a concluzionat că „persoana poate pretinde statului să îi respecte alegerea făcută cu privire la identitatea sexuală, fără ca în prealabil să fie obligată la efectuarea unei operații sau a unui tratament de sterilizare”.
În urma acestei hotărâri, Primăria Municipiului Piatra Neamț și Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor sunt obligate să actualizeze actele de stare civilă ale reclamantei pentru a reflecta noua identitate de gen. Instanța a ordonat eliberarea unui nou certificat de naștere, în care sexul să fie masculin, iar prenumele să fie schimbat în F. De asemenea, instanța a dispus alocarea unui nou cod numeric personal care să reflecte sexul masculin al reclamantei.
Instanța a reiterat importanța asigurării unor măsuri juridice adecvate care să permită persoanelor transgender să trăiască în demnitate și respect, fără a fi supuse discriminării sau stigmatizării: „Curtea consideră că i se poate pretinde în mod rezonabil societății să accepte anumite inconveniente pentru a permite unor persoane să trăiască în demnitate și respect, în conformitate cu identitatea sexuală aleasă de ele”.
Motivarea integrală, AICI! (.pdf)
