Compania a susținut că această tranziție va eficientiza operațiunile, va reduce costurile și va duce la o creștere a productivității. În mod concret, IBM a raportat o creștere de 3,5 miliarde de dolari a productivității în peste 70 de roluri profesionale.
Totuși, în loc să scadă, numărul total de angajați a crescut. Compania a început să reangajeze personal în domenii care necesită creativitate și expertiză umană, potrivit Daily Galaxy. Arvind Krishna, CEO-ul IBM, a explicat: „Numărul total de locuri de muncă a crescut de fapt, deoarece AI îți oferă mai multe investiții pe care le poți investi în alte domenii.”
Economiile obținute din automatizare au fost redirecționate către recrutarea de specialiști în inginerie software, vânzări și marketing. Astfel, noile posturi, concentrate pe activități cu valoare adăugată mare, au devenit o consecință directă a tranziției către AI.
În mod surprinzător, concedierile nu au dus la o reducere a forței de muncă, ci la o reconfigurare a acesteia. Activitățile de rutină au fost preluate de AI, iar resursele au fost redirecționate spre domenii unde gândirea critică, creativitatea și interacțiunea umană sunt esențiale – abilități care nu pot fi replicate cu ușurință de algoritmi.
„AI îți oferă mai multe investiții pe care le poți investi în alte domenii”, a spus Krishna într-un interviu acordat The Wall Street Journal în luna mai.
Această abordare marchează o schimbare majoră în modelul de angajare al IBM, care îmbină tehnologia cu expertiza umană într-un mod strategic. Nu este o simplă reducere a costurilor, ci o reformă completă a modului în care compania își gândește resursa umană.
Experiența IBM reflectă o tendință mai largă în industria tech. Companii precum Google sau Spotify folosesc, de asemenea, AI pentru a spori eficiența, dar continuă să angajeze pentru roluri care cer empatie, creativitate sau decizie umană.
Un beneficiu important al automatizării a fost și îmbunătățirea relației cu utilizatorii. Platforma AskHR a procesat peste 11,5 milioane de interacțiuni în 2024, ducând la o creștere remarcabilă a scorului net de promovare (NPS), de la -35 la +74. Totuși, 6% dintre solicitări necesită în continuare intervenție umană, subliniind faptul că AI nu poate înlocui în totalitate judecata și empatia oamenilor.
Transformarea de la IBM demonstrează importanța unui echilibru între automatizare și expertiză umană. Automatizarea poate aduce eficiență și economie de resurse, dar necesită o strategie atentă privind reintegrarea acestor economii în zone unde aportul uman este indispensabil.
„Numărul total de locuri de muncă a crescut de fapt”, a insistat Krishna, arătând că, în loc să înlocuiască complet forța de muncă, IBM a redefinit modul în care aceasta este structurată.
