Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis ca o condiţie suplimentară prevăzută de norma de incriminare, care transformă încălcarea unei incompatibilităţi (sancţionată disciplinar) într-o infracţiune asimilată corupţiei, este utilizarea informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării. Astfel, legiuitorul a stabilit sancţiuni gaduale, răspunderea penală intervenind atunci când fapta are o gravitate sporită.
Reprezentanţii ICCJ au anunţat, luni, că prin decizia nr. 327 din 22 septembrie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: ”Dacă în cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 este necesar să fie îndeplinită condiţia utilizării de informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, dacă este prezumat de lege avantajul obţinut de autorul faptei sau dacă aceasta condiţie specială se aplică doar pentru varianta alternativă a săvârşirii faptei prin încheierea de tranzacţii financiare?”.
ICCJ a stabilit că, ”în cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pentru întrunirea elementului material al laturii obiective ce constă în efectuarea de operaţiuni economice, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, este necesar să fie îndeplinită condiţia utilizării de informaţii obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării acesteia”.
Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României.
”Potrivit acestei decizii, condiţia suplimentară prevăzută de norma de incriminare, care transformă încălcarea unei incompatibilităţi (sancţionată disciplinar) într-o infracţiune asimilată corupţiei şi care aduce astfel atingere valorii sociale protejate prin Legea nr. 78/2000, este cea prevăzută în teza finală a art. 12 alin. (1) lit. a), respectiv utilizarea, în desfăşurarea activităţii, a informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale”, a explicat ICCJ.
Înalta Curte a subliniat că interpretarea care corespunde cel mai bine scopului normei este aceea că, pentru întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a), este necesară folosirea informaţiilor obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării subiectului activ, în caz contrar fapta rămânând eventual în sfera abaterii disciplinare sau a altor forme de răspundere juridică.
”În acest sens, s-a reţinut că, în aplicarea principiului ultima ratio, legiuitorul a urmărit să stabilească sancţiuni graduale, proporţionale, răspunderea penală intervenind doar în ultimă instanţă, atunci când fapta are o gravitate sporită, dată de folosirea informaţiilor deţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării”, a precizat sursa citată.
