Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, cere Parlamentului reexaminarea legii care aprobă ordonanţa privind măsuri în administraţia publică centrală, inclusiv reorganizarea unor ministere şi instituţii. Bolojan arată, în cererea de examinare, că legea a fost calificată ca una organică, însă parcursul în urma căruia a fost adoptată a fost cel al unei legi ordinare.
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a trimis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.
În cererea de reexaminare se arată că, în 9 aprilie, Parlamentul a transmis preşedintelui pentru promulgare Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale (PL-x nr. 4/2025).
Legea transmisă la promulgare aprobă, fără modificări sau completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare a Guvernului, având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2024 pentru acordarea încrederii Guvernului.
În ceea ce priveşte parcursul legislativ al acestei legi de aprobare, la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră, potrivit fişei legislative, legea a fost calificată ca organică. Prin Raportul nr. 4C-7/2024 din 17 februarie 2025, Comisia de administraţie publică şi amenajarea teritoriului a stabilit că legea face parte din categoria legilor organice, fiind supusă regimului de adoptate specific acestor legi. Camera Deputaţilor s-a considerat competentă potrivit dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţie, iar legea a fost adoptată tacit de aceasta, ca urmare a depăşirii termenului de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituţie şi, în consecinţă, a fost înaintată la Senat pentru a decide în calitate de Cameră decizională.
La cea de-a doua Cameră, Comisia pentru administraţie publică a Senatului, comisie sesizată în fond, prin Raportul nr. XXX/69/25.03.2025, a calificat legea ca fiind de competenţa decizională a Senatului şi făcând parte din categoria legilor ordinare, prin raportare la dispoziţiile art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (2) din Constituţie şi art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului. Astfel, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţie: ”Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) şi (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului”. Art. 76 alin. (2) din Constituţie prevede că: ”Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră”. În ceea ce priveşte ordinea de dezbateri a iniţiativelor legislative, art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului prevede că: ”Senatul ia în dezbatere şi adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituţia României, republicată, după cum urmează:1. proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri”.
Din analiza fişei parcursului legislativ la Senat (L45/2025) rezultă că legii i s-a atribuit caracter ordinar.
În 31 martie 2025, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi, iar potrivit stenogramei şedinţei de plen a fost adoptat de către Senat cu 66 de voturi ”pentru”, 51 ”contra” şi 2 abţineri dintr-un număr de 119 senatori prezenţi din totalul de 134 de senatori. De asemenea, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării legii transmise la promulgare, ”această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (2) din Constituţia României, republicată”. Astfel, votul din plenul Senatului, în calitate de Cameră decizională, asupra legii de aprobare a OUG nr. 153/2024 a corespuns majorităţii simple a membrilor prezenţi, majoritate necesară adoptării legilor cu caracter ordinar, actul normativ fiind atestat ca făcând parte din categoria legilor ordinare.
Potrivit documentului, conţinutul normativ al Ordonanţei de urgenţă nr. 153/2024 vizează măsuri de reorganizare a unor ministere şi autorităţi din subordinea Guvernului. Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 „[…] Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale se reorganizează prin fuziune prin absorbţie cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, care se desfiinţează”; potrivit art. 5 „[…] Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării se reorganizează prin divizare totală şi îşi încetează activitatea, prin împărţirea întregului său patrimoniu, personal şi a activităţii după cum urmează: […]”; potrivit art. 7 alin. (2), ,, […] se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Cercetare, […] în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării; potrivit art. 8 alin. (1) „Autoritatea pentru Digitalizarea României trece din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării în subordinea Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului”; potrivit art. 9 alin. (1) „Atribuţiile viceprim-miniştrilor […], se stabilesc prin decizie a prim-ministrului; alin. (2) Viceprim-ministrul fără portofoliu coordonează instituţiile publice şi structurile din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, precum şi Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”; alin. (3) Viceprim-ministrul fără portofoliu avizează toate proiectele de acte normative care au impact bugetar”.
”Din perspectiva criteriului material, domeniul reglementat prin actul normativ supus aprobării – ce instituie măsuri privind organizarea Guvernului – aparţine legilor cu caracter organic şi, în consecinţă, legea transmisă spre promulgare trebuia să urmeze acelaşi regim juridic ca cel al ordonanţei, deci să se supună rigorilor constituţionale în ceea ce priveşte procedura parlamentară de adoptare a legilor organice, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. e) şi art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală”, se arată în cererea de reexaminare.
Potrivit sursei citate, ordinea camerelor – astfel cum a fost parcursă de legea supusă reexaminării, respectiv Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată şi Senatul, în calitate de Cameră decizională – nu îşi găseşte justificare decât prin prisma admiterii caracterului organic al legii.
”Astfel, având în vedere procedura legislativă parcursă în Parlament, prin raportare la conţinutul normativ al legii transmise la promulgare, procesul de legiferare este necesar să se desfăşoare în concordanţă cu prevederile constituţionale şi legale referitoare la adoptarea legilor. Faţă de cele expuse mai sus, şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale”, mai scrie în cererea făcută de Ilie Bolojan.
