Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la prezentarea pachetului de măsuri de reducere a deficitului pe domeniul sănătate că sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani iar un aspect major este creşterea accelerată a cheltuielilor. Nu mai putem să susţinem această creştere, în anii următori, a mai spus Bolojan, arătând că ne trebuie cel puţin 10 miliarde, rectificare suplimentară, anul acesta.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în conferinţa de presă că unul din pachetele importante pe care îşi propun să le adopte este pachetul pe sănătate.
”De ce suntem nevoiţi să-l supunem atenţiei şi adoptării? Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani şi sunt două aspecte majore care îi afectează buna funcţionare. Un aspect major este creşterea accelerată a cheltuielilor şi nu mai putem să susţinem această creştere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget”, a anunţat Bolojan.
Şeful Executivului a precizat că acele cheltuieli care sunt alocate prin Casa Naţională de Sănătate sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, faţă de o pondere de aproximativ 11%, cât au înregistrat în anii trecuţi. ”Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere”, a completat el.
Potrivit premierului, ”există o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli”.
”Anul acesta avem un buget alocat de 77 miliarde de lei la care colegii noştri ne-au solicitat o suplimentare obligatorie, în aşa fel încât să putem aduce facturile restate la zi, pentru că din martie nu am mai avut capacitatea financiară de a achita integral sumele şi de asemenea să putem funcţiona până la finalul anului iar pentru aceasta ne trebuie cel puţin 10 miliarde, rectificare suplimentară, ceea ce reprezintă, în condiţiile actuale, o presiune mare pe bugetul de stat”, a spus el.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că a doua problemă majoră pe care o avem în Sănătate este că ”această creştere importantă de sume pe componentele de sănătate nu se reflectă direct proporţionat în calitatea serviciilor pe care sistemul nostrum de sănătate îl oferă cetăţenilor şi nu se reflectă nici în percepţia şi în satisfacţia pacienţilor faţă de sistemul sanitar”.
”Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puţin o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele care au făcut să ajungem”, a menţionat el.
Potrivit lui Ilie Bolojan, ”avem conduceri de spitale care nu performează şi în multe locuri avem ineficienţă managerială şi administrative”.
”De ce se întâmplă asta? Pentru că o bună parte din veniturile spitalelor din România vin pe componenta de asigurare a salariilor, în aşa fel încât nu sunt legate direct de calitatea serviciilor sau de numărul acestora, prin urmare, cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii îţi vin direct de la Casă, nu va fi niciodată o presiune sau un stimul pentru ca managerii să îmbunătăţească serviciile să fie mai eficienţi”, a spus şeful Executivului.
Potrivit lui Bolojan, aceste propuneri vin să facă conducerile mai eficiente şi mai responsabile.
”Avem cheltuieli salariale disproporţionate din ponderea totală a spitalului. Mai multe de o treime din spitalele noastre au cheltuieli cu salariile care depăşesc 80% din totalul cheltuielilor unui spital. În condiţii în care cheltuielile de salarii depăşesc 80-90% în multe locuri, banii care le mai rămân acestor spitale pentru medicamentele necesare pacienţilor, pentru analize, pentru aparatură, pentru curăţenie în spitale, pentru toate serviciile care trebuie acotărite sunt foarte puţini şi, plastic, aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în aceste spitale pentru a le asigura salariile şi, din păcate, mult mai puţin pentru pacienţii în care ar trebuit teoretic să le ofere servicii. Şi pentru aceste spitale este evident că trebuie să-şi facă o analiză a acestor cheltuieli, iar ele trebuie să se bazeze în principal pe serviciile care sunt oferite pacienţilor”, a explicat premierul.
Ilie Bolojan a mai spus că ”avem, din păcate, în multe locuri, servicii care sunt umflate, fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătăţirea indicelor de complexitate şi prin tot felul de tehnici care au făcut ca de multe ori cheltuielile să crească, fără să se regăsească în servicii”.
”Trebuie să combatem prin mărsuri ferme şi să întărim responsabilitatea şi sancţiunile în acest domeniu”, a subliniat premierul.
Ilie Bolojan a mai anunţat că ”avem o întârziere a digitalizării sistemului şi orice întârziere a digitalizării nu ne permite să vedem problemele şi e nevoie urgentă să finalizăm toate procedurile prin care softurile Casei de Sănătate sunt aduse la zi, sunt interconectate cu a spitalelor, în aşa fel încât să putem urmări cheltuielile şi să fim mai eficienţi”.
”Avem o socializare a multor cheltuieli şi o privatizare a câştigurilor, în multe locuri, din păcate. Acest melange între activităţile private şi cele publice permite acest lucru şi este important ca şi sistemul de sănătate public să-şi gestioneze resursele în aşa fel încât să-şi menţină o bună parte şi din veniturile care sunt încasate de pe urma tratamentelor”, a mai spus Bolojan.
El a mai spus că avem o lipsa criteriilor de performanţă în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor.
”Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze în spitale mai mult, să facă mai multe operaţii şi ceea ce am discutat cu domnul ministru este să susţinem câteva proiecte pilot în care să introducem salarizarea, funcţiei de performanţă, în aşa fel încât dacă rezultatele vor apărea să putem generaliza acest lucru în întreg sistemul, iar medicii să fie plătiţi în principal funcţie de performanţa pe care o fac”, a anunţat premierul.
El a subliniat că avem şefi de secţii care nu sunt numiţi de managerii de spitale, iar dacă sunt numiţi de alte instituţii cum sunt Universităţile de medicină, de exemplu, sau Facultăţile de medicină şi nu au un raport de performanţă încheiat fără echivoc cu indicatori clari cu cei care conduc spitalul, un manager de spital nu are instrumentele necesare dacă nu îi are în echipele de management pe şefii de secţie presaţi de indicatori, să facă performanţă, să livreze servicii de calitate şi eficiente”.
”De asemenea, din păcate, avem un supraconsum de medicamente şi proceduri inadecvate în această zonă. Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative atât ca volum, mult mai mare decât ar fi normal, dar şi ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamentele generice, datorită întârzierilor din sistem sunt rezolvate la preţuri de 2-3 ori mai scumpe cu cele inovative. E nevoie că acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de medicamente generice să facem acel lucru şi doar acolo unde nu există înlocuitori să menţinem în continuare posibilitatea de tratamente scumpe care depăşesc posibilităţile sistemului”, a afirmat premierul.
Ilie Bolojan a menţionat că, în general, avem o debalansare a activităţii în sistem ceea ce generează costuri generale mult mai mari, pentru că pacienţii ajung în sistemul spitalicesc cu boli într-un stadiu avansat, pentru că ”prevenţia este slabă şi ponderea tratamentelor în cabinetele medicelor de familie, în ambulatorii sau în spitalitatea de zi este la o pondere mult prea mică faţă de ceea ce ar trebui să fie”.
