Un cerb a fost surprins într-o filmare realizată de camerele de monitorizare a faunei din Parcul Natural Apuseni şi publicată de reprezentanţii Romsilva.
”Un video preluat de pe o cameră de monitorizare a animalelor sălbatice din Parcul Natural Apuseni a surprins un prim plan foarte reuşit cu un cerb comun, surprins în perioada de năpârlire şi după lepădarea coarnelor. Masculul, spre deosebire de femelă, prezintă coarne, iar coarnele cerbilor cad în fiecare an, cum este şi cazul cerbului din imagine. Vă asigurăm însă că până la finalul verii va avea un «look» demn de Regele Pădurii”, arată reprezentanţii Romsilva, într-o postare pe Facebook.
Aceştia explică faptul că în locul coarnelor căzute cresc altele, proces care poate dura între 120 şi 130 de zile. Creşterea coarnelor începe, de obicei, în luna aprilie, ca răspuns la creşterea zilei lumină. De fapt, creşterea coarnelor este cunoscută ca fiind una dintre cele mai mari rapide creşteri de ţesut la mamifere, putând ajunge la aprox. 5-6 mm/zi.
”Această creştere are ca început formarea unei proeminenţe. Într-o lună ramura ochiului deja se va dezvolta pe prăjină. Peste încă o lună, ramura de gheţuri va fi vizibilă şi ea. În doar 4 luni coarnele sunt dezvoltate complet. Pe durata verii, şi implicit a creşterii coarnelor, cerbii trăiesc în grupuri separate sau solitari limitându-şi călătoriile. Căderea coarnelor are loc datorită faptului că stratul despărţitor al coarnelor de cilindrul frontal se înmoaie. Suprafaţa de pe care s-a desprins cornul este imediat acoperită de păr şi piele. Când coarnele au ajuns la dimensiuni normale, pielea se usucă şi cade fâşii”, adaugă sursa citată.
Pentru a nu fi confundat în limbajul uzual cu cerbul lopătar, mult timp a fost denumit cerb carpatin, iar în ultimul timp se foloseşte expresia de cerb comun.
Reprezentanţii Romsilva menţionează că doar cerbii bătrâni şi cei foarte puternici trăiesc solitar. Cerbul este sociabil din toamnă până în primăvară, perioadă în care masculii se grupează în cârduri de tauri. Cârdurile sunt alcătuite după boncănit şi se desfac după ce zăpada s-a topit, pe la sfârşitul lunii aprilie.
Parcul Natural Apuseni, unul dintre cele 22 de parcuri naţionale şi naturale administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, are o suprafaţă de 76.064 de hectare, în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul judeţelor Cluj, Bihor şi Alba, din acestea 50.793 fiind păduri.
Conform aceleiaşi surse, zona Munţilor Apuseni, în care se află Parcul Natural Apuseni, a fost inclusă de postul de televiziune CNN în topul celor mai frumoase locuri din Europa, iar Comisia Europeană a acordat Parcului Natural Apuseni în 2009 titlul ”Destinaţie Europeană de Excelenţă” în cadrul proiectului EDEN.
