IMM România propune guvernanţilor ca salariul minim brut pe ţară să fie îngheţat la nivelul actual de 4.050 de lei pentru anul viitor, citând dtele unor sondaje care reflectă ”presiunile majore cu care se confruntă întreprinderile româneşti după implementarea măsurilor din Pachetul 1 de reforme”.
”În contextul crizei bugetare şi al presiunilor fiscale crescute asupra mediului de afaceri, IMM România, confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, solicită menţinerea salariului minim brut pe economie la nivelul actual de 4.050 de lei pentru anul 2026. Această poziţie este susţinută de rezultatele a două sondaje recente, care evidenţiază presiunile majore cu care se confruntă întreprinderile româneşti după implementarea măsurilor din Pachetul 1 de reforme”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – Sibiu.
Astfel, un sondaj realizat în perioada 10-20 octombrie 2025, pe un eşantion de 2.290 de antreprenori, relevă că aproape 80% dintre întreprinderi au resimţit impactul major al creşterii TVA (42,8% impact mare, 37,1% impact foarte mare), 55% au înregistrat scăderea încasărilor, iar 53,3% scăderea volumului vânzărilor.
De asemenea, sondajul mai arată că 26,6% dintre antreprenori au redus personalul ca urmare directă a măsurilor fiscale, 57,6% au înregistrat creşteri semnificative ale costurilor operaţionale datorită eliminării plafonării preţului la energie electrică, iar 69% au raportat scăderea cererii pentru produse/servicii din cauza creşterii inflaţiei.
Potrivit celui de-al doilea sondaj, realizat în perioada 10-15 octombrie 2025, pe un eşantion de 2.017 respondenţi, 63,9% dintre antreprenori se opun creşterii salariului minim de la 1 ianuarie 2026. Dintre aceştia, 51,3% susţin o eventuală majorare abia de la 1 ianuarie 2027. De asemenea, 54% dintre respondenţi consideră că salariul minim ar trebui să rămână la nivelul din 2025 (4.050 lei brut).
Principalele dificultăţi anticipate în cazul unei creşteri a salariului minim sunt: creşterea preţurilor (53,5%), scăderea competitivităţii (42,6%) şi oprirea investiţiilor (24,8%).
IMM România precizează că un argument pentru îngheţarea salariului minim îl reprezintă faptul că această creştere a costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă de mărire generalizată a taxelor şi impozitelor conduce inevitabil la scăderea competitivităţii societăţilor româneşti.
IMM România a mai transmis că această creştere a numărului de insolvenţe şi scăderea consumului ilustrează reculul economiei, generând presiune suplimentară asupra IMM-urilor.
Organizaţia subliniază că, în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut constant peste rata inflaţiei, iar puterea de cumpărare a salariaţilor a crescut în termeni reali şi consideră că o nouă majorare în contextul actual de instabilitate economică şi fiscală va duce la disponibilizări, distorsionarea pieţei prin concurenţa neloială şi reducerea investiţiilor.
Reprezentanţii IMM România consideră că o alternativă sustenabilă pentru creşterea veniturilor salariale este reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, iar peste 84% dintre antreprenori susţin scăderea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ceea ce ar asigura o creştere a veniturilor fără a genera costuri suplimentare nesuportabile pentru angajatori.
Totodată, creşterea salariului minim fără măsuri de sprijin pentru IMM-uri va transfera întreaga povară a costurilor suplimentare asupra antreprenorilor, susţine IMM România, ceea ce va duce la creşterea preţurilor şi pierderea competitivităţii. Peste 53% dintre respondenţi anticipează o creştere a preţurilor ca urmare directă a majorării salariului minim.
”În contextul economic actual, IMM România consideră că prioritatea autorităţilor ar trebui să fie sprijinirea antreprenoriatului prin măsuri de debirocratizare, reducere a costurilor cu energia şi acces facil la fonduri europene, şi nu creşteri suplimentare ale costurilor cu forţa de muncă”, a declarat Adrian Rada, preşedintele IMM Sibiu.
IMM România solicită includerea următoarelor măsuri în Pachetul 3 de reforme: debirocratizare şi simplificare (cerută de 67,7% dintre antreprenori) – eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităţilor care solicită şi încasează diverse taxe; reducerea preţului la energia electrică (solicitată de 60,7% dintre antreprenori) – esenţială pentru competitivitatea întreprinderilor româneşti; susţinerea microîntreprinderilor – politici şi programe dedicate susţinerii micilor antreprenori.
IMM România mai propune accelerarea şi finalizarea procedurilor de digitalizare, menţinerea cotei reduse de TVA la 11% pentru HoReCa şi turism; sprijinirea operatorilor de transport prin fiscalizarea prestatorilor neînregistraţi şi eliminarea concurenţei neloiale.
