IMM România, confederaţie patronală, susţine desfiinţarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) şi reorganizarea Ministerului Culturii prin preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor acestui organism. Organizaţia mai propune obţinerea unei singure licenţe de la un singur organism comun de colectare pentru toate domeniile de creaţie şi toate categoriile de drepturi de autor.
”IMM România, confederaţie patronală reprezentativă la nivel naţional, asigurând reprezentarea intereselor întreprinderilor mici şi mijlocii la nivel naţional şi european, având în vedere sesizările primite din partea membrilor săi, referitoare la Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a unor autorităţi publice din domeniul culturii, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, formulăm următoarele observatii şi propuneri, cu privire la proiectul actului normativ aflat în transparenţă decizională: 1. Susţinem desfiinţarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) şi reorganizarea Ministerului Culturii prin preluarea tuturor drepturilor şi obligaţiilor acestui organism; 2. Desemnarea cât mai rapidă a unui singur organism comun de colectare prevazut la art. 168 alin. (8) din proiect, pentru toate domeniile de creaţie şi toate categoriile de drepturi de autor, astfel cum se menţionează şi în Directiva 2014/26/UE, pentru simplificarea şi eficientizarea sistemului de încasare a remuneraţiilor”, arată IMM România.
Confederaţia patronală mai propune reducerea termenului privind funcţionarea noului organism comun de colectare de la maximum 3 ani cum este prevăzut, la maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a legii modificate (art.IV alin.5 din proiect).
O altă propunere este excluderea celor doi colectori comuni prevăzuţi să funcţioneze în maxim 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii modificate, care să colecteze remuneraţiile până la data funcţionării organismului comun de colectare (art. IV alin. (6) si (7) din proiect). Directiva europeană urmăreşte diminuarea costurilor de administrare. Existenţa a două structuri administrative separate pentru aceeaşi activitate de colectare conduce la creşterea cheltuielilor de funcţionare ale OGC-urilor, reducând astfel fondurile care ajung efectiv la artişti. Implementarea unui Colector Unic reprezintă singura soluţie eficientă pentru simplificarea sarcinilor administrative ale comercianţilor şi pentru maximizarea veniturilor titularilor de drepturi.
IMM România susţine totodată obţinerea unei singure licenţe de la un singur organism comun de colectare pentru toate domeniile de creaţie şi toate categoriile de drepturi de autor, astfel se va simplifica şi eficientiza procesul de colectare.
O altă propunere este implementarea unei proceduri unice pentru emiterea tuturor licenţelor neexclusive.
”Operatorii economici nu ar trebui obligaţi să negocieze definiţii şi criterii diferite cu organisme distincte. În acest sens, solicităm ca pentru fiecare activitate economică să fie aplicabilă o metodologie unică, integrată, negociată o singură dată cu asociaţiile reprezentative”, arată IMM România.
O altă solicitare este stabilirea unei singure remuneraţii pentru utilizatori către un singur organism comun de colectare, aferentă tuturor domeniilor de creaţie privind drepturile de autor.
”Remuneraţiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică a utilizării drepturilor în cauză, ţinând seama de caracteristicile şi de ponderea utilizării operelor protejate; Pentru majoritatea membrilor noştri, muzica este un element auxiliar de decor, nu produsul principal care generează venituri. Valoarea economică a muzicii într-un magazin/mijloc de transport/spaţiu de cazare este marginală comparativ cu cea dintr-un club. Astfel, taxele pentru anumite categorii de activităţi economice ar trebui să fie semnificativ mai mici decât taxele pentru cluburi, în sens contrar, numeroşi antreprenori vor decide să nu mai difuzeze muzică ambientală în magazine”, spun reprezentanţii IMM România.
De asemenea, aceştia propun reducerea termenului de 90 de zile la maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii modificate, privind depunerea spre avizare la Ministerul Culturii, a metodologiei unice de stabilire a remuneraţiilor şi obligaţia iniţierii negocierilor pentru aceste metodologii (art.163-165)( art. IV alin. (2) din proiect).
„Acest lucru este necesar pentru a soluţiona cât mai curând situaţiile litigioase apărute în practică şi pentru a preîntâmpina apariţia unora noi ca urmare a controlului efectuat de organismele multiple existente şi a regulilor şi metodologiilor diferite aplicate de către acestea privind calcularea sumelor datorate”, spun ei.
O altă propunere este participarea la procedura de negociere a metodologiei unice de stabilire a remuneratiilor, şi a asociatiilor de utilizatori prin organizaţiile patronale reprezentative la nivel national, pe lângă organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi structurile asociative ale distribuitorilor prin cablu prevăzute în proiect (art. 138 alin.2 si art. 163-166 din legea 8/1996 modificată). Potrivit legii dialogului social nr.367/2022, confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional sunt parteneri de dialog social, ce au ca scop apărarea intereselor firmelor membre, acestea reprezentând peste 80-90% dintre utilizatorii plătitori, prin urmare implicarea organizaţiilor patronale în negocierea metodologiilor va asigura menţinerea unui echilibru între plătitori şi beneficiarii remuneraţiilor.
Ei mai solicită introducerea în proiectul de lege a unei prevederi care să limiteze penalităţile excesive aplicate în cazul muzicii ambientale. În prezent, metodologiile aprobate conţin clauze penale care obligă utilizatorii la plata triplului remuneraţiei în cazul lipsei autorizaţiei, o practică de natură punitivă care excede cadrului reparator al dreptului civil şi Directivei 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
